Numerarul în lei existent în economie a făcut un salt de 5,3 miliarde de lei în ultimul an și de 600 de milioane de lei în luna februarie.Numerarul aflat în circulație, care contribuie în mod direct la dezvoltarea economiei subterane, a urcat în februarie la maximul istoric de 41,3 miliarde de lei (9,4 mld. euro), în creștere cu 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor BNR.
„BNR injectează lichiditate în piață pentru a încuraja economia, la fel cum a procedat și cu reducerea dobânzilor de politică monetară, reducerea rezervelor obligatorii, banca centrală fiind în ultimă instanță cea care controlează cantitatea de bani. Nu există altă explicație posibilă pentru creșterea numerarului mai ales că este vorba de banii de bază, de numerar. Dacă vorbeam de bani în general, inclusiv forme electronice, atunci nu este numai meritul BNR“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.
BNR nu a dorit să comenteze evoluția numerarului, menționând că nu poate face comentarii pe acest subiect cu o săptămână înainte de ședința de politică monetară, care va avea loc pe 31 martie.
În 2013, evaziunea fiscală a ajuns la 15% din Produsul Intern Brut, respectiv 95 mld. lei (echivalentul a 21 mld. euro), potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, instituție care monitorizează politica fiscală a guvernului. Trei sferturi din evaziunea fiscală este generată la TVA, în timp ce contribuțiile sociale au o pondere de 15%, în principal prin prisma numărului de salariați la negru. Consiliul estimează că numărul celor care lucrează la negru este de 1,6 milioane de salariați.
Creșterea cash-ului existent în economie vine și în contextul în care plățile cu cardul la comercianți locali rămân la un nivel redus comparativ cu alte țări europene. Anul trecut, plățile efectuate la POS-urile locale au însumat 30 mld. lei, cu 16% mai mult față de anul precedent.
„Cea mai mare parte a numerarului este folosit de populație, românii încă folosesc numerar deși s-au răspândit cardurile, iar oamenii încă preferă să-și retragă banii de la bancomat imediat ce intră salariul sau pensie. Acest comportament va mai dura câțiva ani“, a adăugat Dochia.
Tranzacțiile cu bilete la ordin și cecuri efectuate prin bănci au scăzut în 2013 la 66 mld. lei (15 mld. euro), al treilea an consecutiv de scădere a acestor plăți, cu toate că economia a crescut constant în această perioadă. Față de nivelul atins în 2008, tranzacțiile cu bilete la ordin și cecuri sunt mai mici cu 27%.
„Firmele au chiar și unele constrângeri legale să facă decontări dincolo de o anumită sumă și să facă plățile prin bancă“, a mai spus Dochia.
În ultimul deceniu, creșterile anuale ale cash-ului existent în economie au fost de două cifre, cu doar câteva excepții în perioada de criză, astfel că față de nivelul atins în 2004, numerarul aflat în circulație este de șase ori mai mare. Cele mai mari creșteri anuale s-au înregistrat între anii 2004 și 2007, perioada de boom a creditării, când cash-ul din economie urca anual cu 30-50%. Totodată în acea perioadă și creditarea creștea spectaculos. De exemplu, în 2008 creditarea a crescut cu 67% față de anul precedent.
Cupiura de 1 leu deține cea mai mare pondere în structura numerarului aflat în circulație, respectiv 31% din numărul total de bancnote aflate în circulație, urmată de cupiura de 100 de lei, cu o pondere de 20%, potrivit raportului BNR pe 2013. Cea mai mică pondere, de sub 1% în numărul total de bancnote aflate în afara sistemului bancar, o deține cupiura de 500 de lei.
0 comments :
Trimiteți un comentariu