După ce s-a luptat aproape un sfert de secol cu prețurile prea mari, BNR poate să ajungă în situația paradoxală de a încerca să evite deflația, care planează amenințător asupra întregii Europe

De la inflație de aproape 300% pe an, inflația a coborât la mai puțin de 1%. Anul 2014 a adus inflația anuală la un minim istoric neașteptat de 0,83%. A fost pentru prima oară când rata anuală a inflației a coborât sub 1%, după ce la începutul anilor ‘90 piața s-a luptat cu o hiperinflație galopantă. România a ajuns astfel să aibă pe an inflația dintr-o singură zi din 1993.

Scăderea inflației a fost anticipată de analiști în 2014, însă amploarea ajustării a luat prin surprindere pe toată lumea.

Prețurile mărfurilor alimentare au scăzut anul trecut cu 0,4%, în timp ce prețurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 1,25%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 2,25%. Anul agricol bun, inflația scăzută din zona euro, persistența deficitului de cerere agregată, scăderea prețului petrolului și continuarea ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste și-au adus contribuția la minimul record al inflației.

Inflația anuală a oscilat pe parcursul anului 2014 în intervalul 0,66% - 1,5%, minimul de 0,66% fiind atins în iunie. Evoluția inflației a luat prin surprindere chiar și banca centrală, care a operat trei ajustări ale prognozei (inițial de la 3,5% la 3,3%, apoi de la 3,3% la 2,2% și, ulterior, de la 2,2% la 1,5%).

Rata inflației din zona euro a coborât deja în teritoriu negativ în decembrie pentru prima oară din septembrie 2009, ca urmare a scăderii prețului petrolului și a încetinirii ritmului de creștere a economiilor din zona euro.

BNR anticipează că rata inflației va depinde pentru întregul an 2015 în mare măsură de efectul de bază. Punctul cel mai de jos al inflației este prevăzut a fi în februarie, iar ulterior, datorită efectului de bază, vor exista creșteri ale inflației datorită efectului de bază până în septembrie, a explicat guvernatorul BNR. În ianuarie 2015 inflația anuală a fost de 0,4%, iar în februarie este de așteptat ca inflația să se ducă spre zero, potrivit estimărilor BNR.

Persistența unui trend descendent al inflației poate să afecteze datornicii, dar și creșterea economică. Dacă în condițiile unor așteptări inflaționiste lumea merge și cumpără ca să prindă prețuri mai mici pentru că ele în viitor vor crește, în condițiile instaurării de anticipații deflaționiste comportamentul este exact invers: nu cumperi, amâni cumpărarea, așteptând ca prețul să mai scadă. Conform cu teoria economică, asta înseamnă încetinirea creșterii economice.

Citiți mai mult aici.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega