Primul salariu minim pe economie, perspectiva unor majorări salariale, prețurile mai mici ale energiei și încrederea generală în economie au întărit consumul din Germania în primele săptămâni ale anului, ceea ce s-a văzut în creșterea puternică a vânzărilor retailerilor germani. În Franța, nici îndelung ceruta depreciere a euro nu pare să fie de ajutor: producția industrială se contractează mai rapid chiar decât în Grecia, epicentrul crizei financiare din zona euro.Decalajul dintre cele două nuclee ale zonei euro se lărgește și mai mult, iar un personaj-cheie din politica franceză, ministrul economiei Emmanuel Macron, omul forte al președintelui François Hollande, pare hotărât să schimbe lucrurile. El a promis să este dispus să treacă chiar și de opoziția în creștere din propriul partid pentru a implementa reformele de care are nevoie economia.
Vânzările de retail din Germania, cea mai mare economie din UE, au crescut cu 5,3% în ianuarie în ritm anualizat. Ajustat la inflație, indicatorul, un barometru al încrederii gospodăriilor, a sărit cu 5,3%, cel mai mare salt de după 2010, scrie Deutsche Welle. Specialiștii de pe piață estimează că trendul va continua anul acesta. „Cheful“ nemților de a cheltui n-a mai fost de mult timp atât de mare, spun analiștii companiei de cercetare a pieței GfK. Indicatorul GfK al sentimentului consumatorilor este la un nivel nemaiatins din octombrie 2001. Germania are cea mai redusă rată a șomajului din toată zona euro.
„Lipsită de vlagă“
În Franța, producția fabricilor a scăzut în februarie pentru a noua lună consecutivă în condițiile în care comenzile noi s-au redus, iar cererea externă este în declin. În această situație, numărul locurilor de muncă a scăzut și mai mult, potrivit companiei de informații financiare Markit, care a descris cererea generală din Franța, a doua cea mai mare economie a zonei euro, drept „lipsită de vlagă“. Spre deosebire, creșterea puternică a afacerilor noi a ajutat activitatea industriei germane să se extindă pentru a 22-a lună consecutivă în februarie, notează The Telegraph. Markit a descris cel mai recent avans drept „cuprinzător, dar slab după standardele istorice“. Activitatea industrială a fost măsurată prin indicele PMI al Markit, un indicator anticipativ care cuantifică opiniile managerilor de achiziții din companii. „Franța nu a reușit să recreeze un circuit economic eficient. Pe de o parte, consumul, indispensabil producției, nu a repornit puternic. De cealaltă parte, companiile rămân într-un climat marcat de incertitudini fiscale“, consideră Christopher Dembik, economist la Saxo Bank, citat de Le Monde.
„Prin industrie o țară își poate ilustra competitivitatea produselor“
Situația din hexagon este cu atât mai îngrijorătoare cu cât țările de le periferia zonei euro, cândva cu economiile sufocate de criză, au regăsit o dinamică pozitivă. În Italia, activitatea din sectorul manufacturier a crescut în februarie pentru prima dată în ultimele cinci luni. În Spania, comenzile noi au atins cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani mulțumită revenirii cererii.
„Aceste țări beneficiază de o relansare automată după ani de austeritate. Ele au implementat reforme puternice care le asigură vizibilitatea, ceea ce lipsește Franței“, a spus Dembik. Industria contribuie cu 20% la PIB-ul Franței.
„Prin industrie o țară își poate ilustra competitivitatea produselor“, a mai spus Dembik.
Emmanuel Macron este gata să boxeze cu mănușa de fier a reformelor
Emmanuel Macron, ministrul francez al economiei, a asigurat partenerii Franței că guvernul este pregătit să treacă peste parlament dacă de aceasta va fi nevoie pentru a ocoli rezistența în creștere la reforme chiar din partidul socialist, aflat la guvernare, scrie Financial Times. Parisul a mai aplicat această tactică după ce în urmă cu două săptămâni un pachet de legi „business-friendly“ nu a primit sprijin în parlament. Promisiunea vine după ce Comisia Europeană a cerut Franței eforturi mai mari și reforme mai cuprinzătoare în schimbul indulgenței privitoare la faptul că a ratat de mai multe ori țintele de deficit bugetar. Macron a explicat pentru FT că procedura legislativă folosită de guvern în urmă cu câteva spăptămâni este „un instrument constituțional normal care a fost folosit de mai mult de 80 de ori și care continuă să fie la dispoziția noastră. Trebuie să accelerăm reformele structurale în Franța“. Procedura parlamentară nu este fără costuri pentru președintele François Hollande și pentru guvernul de centru-stânga. Folosirea mecanismului i-a înstrăinat și mai mult pe parlamentarii nemulțumiți chiar și de reformele minime implementate până atunci și a declanșat un vot de încredere.
Guvernul a supraviețuit ușor.
Cu toate acestea, Macron spune că Parisul este hotărât să progreseze anul acesta cu reformele de pe piața muncii.
Un proiect care va fi dezbătut în vară va căuta să relaxeze regulile privind reprezentarea salariatului în companiile cu mai mult de 49 de angajați. O altă măsură care ar putea fi adăugată actualului pachet de reforme - legea Macron - va face mai ușor pentru companii să adapteze programul de lucru și salariile la condițiile economice.
„Ideea este reconstruirea dialogului cu sindicatele reformiste pentru a clarifica și simplifica reprezentarea salariatului“, a explicat ministrul. Legea Macron, care extinde programul de cumpărături și liberalizează profesiile liberale, este considerată de majoritatea economiștilor ca fiind pozitivă, dar cu un impact limitat asupra înființării de locuri de muncă.
Macron spune că inițiativele de pe piața muncii vor fi urmate anul acesta de negocieri mai dure cu sindicatele și cu reprezentanții angajaților privind reforma sistemului generos de pensii și ajutoare de șomaj. Pachetul de măsuri se adaugă tăierilor de taxe de până la 40 de miliarde de euro până în 2017 care au ca scop să ajute companiile să diminueze costurile cu munca.
0 comments :
Trimiteți un comentariu