„Constat că în multe cazuri piețele financiare operează ca un șoc negativ în procesul de creștere a competitivității, afectând inovația, investiția, creșterea economică și șomajul.“Rar întâlnești un membru unei comunități să-și critice confrații și este un semnal de asumare a unui curaj și a unei responsabilități să o facă. Este cazul bancherului Nicolae Dănilă, profesor universitar doctor, care în cea mai recentă carte a sa, „Fereastră de oportunități și provocări pentru România“*, afirmă încă din primele pagini:
„Consider că unul din factorii principali care inhibă și influențează negativ creșterea economică îl constituie menținerea finanțării bancare pe un teritoriu și trend negativ, în special în cazul IMM-urilor. Constatăm funcționarea defectuoasă a mecanismului transmisiei politicii monetare. Piețele financiare au tendința să opereze ca un mecanism amplificator al problemelor din economie și nu de pe poziția unui «shock absorber».“
Nicolae Dănilă, 64 de ani, fost membru între 2009 și 2014 al Consiliului de Administrație al BNR și președinte executiv al BCR între 1999 și 2007, profesor la Facultatea de Finanțe Bănci din cadrul ASE București, are o perspectivă dublă asupra piețelor financiare pentru că a fost și bancher comercial, și bancher central.
De aceea este de explicat perspectiva sa asupra efectelor în business, în viața economică reală a deciziilor băncilor centrale. Nu poți să ai un sistem bancar ferit de criză, așa cum se spune că a fost cel românesc în ultimii 6 ani - cu toate că rata creditelor neperformante, care a trecut și prin 22%, numai un sistem bancar sănătos nu indică - și să ai o economie în criză, care abia și-a revenit ca output la nivelul anului 2008.
„Ne confruntăm deci cu o problemă fundamentală care frânează economiile naționale în procesul de ajustare. Constat că în multe cazuri piețele financiare operează ca un șoc negativ în procesul de creștere a competitivității, afectând inovația, investiția, creșterea economică și șomajul.“
Este o remarcă dură pentru un om care a trăit în interiorul sistemului bancar toată viața. În momentul în care sistemul financiar ajunge să afecteze inovația, investiția și creșterea economică, se pune întrebarea ce poate fi pus în loc.
Este printre puținele păreri cu adevărat realiste asupra a ceea ce s-a întâmplat cu economia lumii de la căderea Lehman Brothers în septembrie 2008 încoace.
Nimeni nu și-ar fi imaginat că statul american va plăti bani publici să scape de la faliment entități private precum AIG sau marile bănci de pe Wall Street. La fel nimeni nu și-ar fi imaginat că statul olandez va finanța cu 20 de miliarde de euro ING sau că state precum Austria, Marea Britanie, Italia sau Belgia vor cheltui zeci de miliarde de euro pentru a-și salva băncile de la dispariție.
Însă datoriile nu au ideologie, nu sunt nici de stânga, nici de dreapta și nu iartă.
„Vor fi în continuare mari presiuni pe țările cele mai îndatorate și dependente de fluxurile externe de capital, având de rezolvat această mare problemă structurală ce este generatoare de volatilități; țările se vor confrunta cu riscul sustenabilității datoriei, atât publice cât și private“, afirmă profesorul Dănilă.
De ce însă nu reiau băncile creditarea? Spre exemplu stocul de credite pentru companii și persoane fizice a scăzut în România de la 51 de miliarde de euro în decembrie 2008 la 48 de miliarde de euro în decembrie 2014.
Pentru că sunt victimele unui management defectuos și nu au suficientă responsabilitate față de economia țării unde activează: „Menținerea creditării bancare la un nivel scăzut uneori negativ, are legătură și cu managementul defectuos al unor bănci în ceea ce privește riscurile, relațiile cu clienții și responsabilitatea (în primul rând morală, de cetățean corporatist) față de economia țării în care își desfășoară activitatea și de unde au obținut, obțin și vor obține ( dacă sunt mânate de bună intenție și recapătă încrederea jucătorilor de pe piață) veniturile, profiturile și bonusurile“, afirmă Nicolae Dănilă.
Autorul mai susține că în România trebuie să-și asume o strategie și o agendă precisă pentru aderarea la euro în 2019 inclusiv într-un context în care este posibil ca să se pună problema aderării în bloc a țărilor candidate în prezent. De asemenea, profesorul Dănilă susține aderarea României la Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital înainte de aderarea la zona euro.
Cartea include 19 prezentări și articole elaborate de profesorul Nicolae Dănilă în perioada 2009-2014 despre rolul sistemului bancar și a băncilor centrale în creștere economică, despre oportunitatea unei bănci cu capital autohton, despre resursele umane din sectorul bancar, local precum și despre provocările determinate de construcția Uniunii Bancare Europene.
* Editura Academiei Oamenilor de știință din România, 2015
0 comments :
Trimiteți un comentariu