Un faliment bancar și păcatele trecutului au învrăjbit Germania contra Austriei

Planul guvernului austriac de a nu mai plăti datoriile băncii falimentare Hypo Alpe, pe care le-a garantat, și să lase creditorii să suporte pierderile riscă să infecteze Europa ducând la creșterea costurilor de finanțare ale sectorului bancar, a avertizat Michael Kemmer, CEO-ul Federației Băncilor Germane, un puternic grup de lobby.

El are de ce să pară supărat. Aproximativ 40% din obligațiunile fondului Heta Asset Resolution, „banca rea“ în care au fost incluse activele toxice ale Hypo, aparțin băncilor germane. Multe dintre acestea, printre care Commerz­bank, una dintre cele mai mari bănci germane, au avertizat deja că problemele de la Hypo le amenință profiturile. Unele estimări pun la 10% reducerea profiturilor sectorului bancar german anul acesta în urma unui „haircut“ de 50% al datoriilor băncii austriece.

Dar ceea ce face acum guvernul austriac este să pună în practică noua schemă europeană de rezoluție bancară, în care costurile salvării sau desființării unei bănci nu mai sunt suportate, ca până acum, de guverne, ci de creditori. Schema a fost experimentată în Cipru, doar că acolo o mare parte din pierderi a fost suportată de deponenții cu conturi mari.

Așa au făcut și argentinienii

În comentariile sale, care au aruncat în aer presa germană, Kemmer i-a comparat pe austrieci cu argentinienii, care la un moment dat au refuzat să-și mai plătească datoriile externe.

Trebuie spus aici că Kemmer este implicat direct în scandalul Hypo. El a fost CEO în 2008-2009 al BayernLB, bancă germană care a cumpărat Hypo în 2007, chiar înainte de criza financiară globală, doar pentru ca aceasta să fie naționalizată și vândută guvernului austriac în 2009 pentru doar un euro din cauza pierderilor. Kemmer a plătit o amendă de 20.000 de euro pentru ca procurorii să închidă cazul împotriva sa. Bancherului nu i s-a putut imputa vreo vină deoarece procurorii nu au putut strânge suficiente dovezi.

Viena a aplicat un moratoriu de 15 luni pentru plata principalului și dobânzilor unor obligațiuni de 10 miliarde de euro emise de fondul de rezoluție bancară Heta.

Hypo Alpe Adria, care s-a angajat într-o politică de creditare agresivă în anii 1990-2000 în Balcani, are un deficit de finanțare de 7,6 miliarde de euro la active de 18 miliarde de euro, chiar și după ce atât statul german, cât și cel austriac au injectat mai multe miliarde de euro în ea pentru a o ține în viață. Banca a acordat credite pentru orice, de la afaceri imobiliare la achiziții de mașini și iahturi.

Extinderea ei a fost ajutată cu garanții aproape nelimitate din partea guvernului local din landul austriac Carinthia, condus pe atunci de populistul de extremă-dreapta Jörg Haider. În 2007, Hypo a fost cumpărată de banca de stat BayernLB, care a deținut participația majoritară la bancă până când aceasta a fost naționalizată de guvernul austriac în 2009. De atunci, Viena și BayernLB se bat pentru a se feri de plata costurilor restructurării Hypo.

Autoritatea de control al sistemului financiar din Austria a sugerat ca deținătorii de obligațiuni care au preferință la plată să fie obligați să suporte pierderi de până la 50%, cu toate că datoriile lor sunt garantate de guvernul regional al Carinthiei. Aceste garanții sunt cele care au încurajat băncile germane să cumpere obligațiunile.

„Victimele“

Una dintre primele victime ale colapsului Hypo este creditorul ipotecar german Duesseldorfer Hypothekenbank (DuesselHyp), care va fi preluat de fondul de protecție a depozitelor din Germania. Fondul este administrat de asociația bancară a lui Kemmer. În raportul anual pe 2013, DuesselHyp scria că avea obligațiuni Hypo de 348 mil. euro, potrivit agenției Thomson Reuters. Aceasta ar fi a doua oară când asociația bancară salvează de la colaps DuesselHyp. Primul bailout a fost în 2008.

Expunere semnificativă la Hypo, de 380 de milioane de euro, are și NordLB, un alt creditor cu acționariat regional. BayernLB are linii deschise pentru Heta linii de credit nesecurizate de 2,35 miliarde de euro. Aceasta este cea mai mare expunere pe care o are o bancă germană, potrivit The Wall Street Journal. Creditorul imobiliar Deutsche Pfandbriefbank, deținut de stat, a anunțat recent că a trebuit să-și facă provizioane de 120 de milioane de euro pentru a acoperi eventualele pierderi provocate de expunerea la Heta.

Commerzbank se pregătește pentru pierderi provocate de o expunere de 400 de milioane de euro.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru