
Depozitele nerezidenților, în cea mai mare formă de sprijin de la băncile-mamă, s-au oprit din scădere în februarie, după un declin de 300 milioane de euro în prima lună din acest an. Depozitele nerezidenților au scăzut cu peste 2 miliarde de euro în ultimii doi ani. Băncile străine preferă să-și finanțeze operațiunile din țările de origine decât să susțină economia românească, mai ales că bancherii locali se plâng de o lipsă acută de cerere de credite.
Depozitele pe termen mediu și lung ale nerezidenților fuseseră la începutul crizei o formă de sprijin a subsidiarelor locale preferată de băncile străine, această categorie de pasive fiind scutită de plata rezervelor minime obligatorii. Astfel, depozitele nerezidenților atinseseră un vârf de 8,6 mld. euro la jumătatea anului 2011. Acum, declinul depozitelor atrase de la nerezidenți vine pe fondul unui proces mai amplu de dezintermediere financiară, al cărui rezultat a fost reducerea cu 10 miliarde de euro într-un interval de șase ani a liniilor de finanțare primite de subsidiarele locale de la băncile-mamă. Băncile străine, care controlează aproximativ 90% din sistemul bancar românesc, mai au linii de finanțare acordate subsidiarelor locale de circa 12 mld. euro
Resursele de la băncile-mamă au fost înlocuite cu depozite locale, o situație urmărită atent de BNR, care se teme ca nu cumva băncile să finanțeze din banii clienților credite neperformante reflectate incorect în bilanțuri. Băncile au neperformante de echivalentul a circa 8-9 mld. euro.
Băncile locale aveau la finalul lunii ianuarie credite acordate populației și companiilor de circa 210 mld. lei (47 mld. euro), în scădere cu 4% față de perioada corespunzătoare a anului trecut.
Pe de altă parte, stocul depozitelor atrase de la populație și companii ajungea la 230 mld. lei în ianuarie, fiind în creștere anuală cu 7%.
0 comments :
Trimiteți un comentariu