Introducerea contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile din investiții și impunerea unui plafon minim de plată de circa 800 de lei pe an deshash:PGEgaHJlZj0iaHR0cDovL3d3dy5hbnRyZXByZW5vci5zdS8yMDEzLzAxL251LXZhLWZpZS1mcmljYS1hY3Rpb25hdGkuaHRtbCIgdGFyZ2V0PSJfYmxhbmsiPmN1cmFqZWF6PC9hPg==ă economisirea populației și va duce la apariția unor situații în care investitorul sau deponentul la bancă, care nu este nici salariat și nici pensionar, va avea de plătit o taxă mai mare decât venitul încasat, susțin managerii de fonduri mutuale, cu active în gestiune de peste 19 miliarde de lei. Ei cer Parlamentului să elimine această prevedere din proiectul de Cod fiscal.În prezent, proiectul de Cod fiscal propus de Ministerul Finanțelor și aprobat de Guvern este pe masa senatorilor din Comisia de buget-finanțe. Alături de eliminarea impozitului pe dividende, acest proiect introduce obligația ca persoanele care nu înregistrează venituri din salarii și pensii să plătească contribuție la asigurările sociale de sănătate (CASS) în cuantum de 5,5% din veniturile din investiții. În această categorie de venituri s-ar încadra veniturile obținute din investiții pe bursă, în fonduri mutuale, tranzacții valutare, dar și cele din dobânzile bancare. În prezent, aceste venituri sunt impozitate cu 16% (cota unică) și sunt excluse de la plata CASS. Mai mult, față de varianta proiectului de Cod fiscal supusă dezbaterii publice, în proiectul de Cod fiscal aprobat de Guvern și transmis spre aprobare Parlamentului este prevăzută și pentru venitul din investiții o „bază anuală minimă de calcul al CASS“ egală cu salariul anual minim. Ținând cont de valoarea prognozată a salariului de bază minim pe țară, baza minimă de calcul al CASS va fi de 14.400 de lei (12 luni înmulțit cu 1.200 lei salariu minim în 2016), respectiv o valoare minimă de plată a CASS de 792 de lei.
Suma medie depusă într-un depozit bancar este de 7.500 de lei. Dobanda încasată este de circa 2,5% pe an, adică un venit anual de 187 de lei, din care se reține la sursă impozitul de 16%. Venitul net devine astfel 157 de lei. Însă cum proiectul de Cod fiscal impune un plafon minim de circa 800 de lei, rezultă că respectivul deponent va plăti CASS mai mare decât venitul încasat efectiv dacă nu are alte surse de venit. Dacă deponentul este salariat sau pensionar, este exclus de la plata acestei contribuții pentru că CASS este deja plătit.
În cazul fondurilor mutuale, deținerea medie a persoanelor fizice este de circa 47.000 de lei. Asumând un randament anual de 4%, rezultă o valoare a câștigului de 1.880 de lei, semnificativ inferioară bazei minime de calcul al CASS de 14.400 de lei. Aplicarea valorii minime a CASS de circa 800 de lei este echivalentă unei taxări de 42,1% din câștigul realizat. Adăugând la acestea valoarea impozitului de 16%, rezultă o rată de taxare a câștigului de 58,1%.
În prezent, peste 12 milioane de români au banii depozitați la bancă, 300.000 sunt investitori în fonduri mutuale și circa 60.000 de persoane au conturi de investiții la bursă, însă nu există date oficiale câte din aceste persoane nu încasează decât aceste venituri, nu sunt salariați și nici pensionari, și deci intră în aria de aplicare a prevederii CASS pe venituri de investiții din proiectul de Cod fiscal.
„Introducerea CASS pe veniturile din investiții ne-a luat prin surprindere pentru că vine în contradicție cu discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții Guvernului. Încă de la finalul anului trecut am purtat discuții cu reprezentanții Guvernului pentru reducerea impozitului pentru investițiile pe perioadele mai lungi de timp, însă proiectul de Cod fiscal a apărut cu prevederi care cresc impozitarea“, a spus Dragoș Neacșu, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și al societății de administrare Erste Asset Management, cu active în gestiune de 8,7 miliarde de lei.
Fondurile mutuale, care atrag resurse financiare de ordinul a câteva sute de milioane de lei lunar de la investitorii mici, dețin circa 15% din datoria publică a statului alături de pensiile private (prin achizițiile de titluri de stat), pondere nu foarte îndepărtată de cea a investitorilor străini – 23%.
Neacșu califică această prevedere drept „păguboasă“ pentru că va lovi în principal în micii investitori care au sume mici plasate în fonduri sau depozite, dar și pentru că descurajează investițiile, de care statul are nevoie pentru a-și finanța datoria publică.
„Statul se împușcă singur în picior. Investitorii instituționali locali, așa cum sunt fondurile mutuale, sunt mult mai stabili în finanțarea deficitului pe termen mediu și lung. Introducerea CASS pe veniturile din investiții este o măsură care rezolvă o situație pe termen scurt de timp“, a mai spus managerul.
Deficitul la bugetul public al asigurărilor de sănătate era de circa 3,6 miliarde de lei la finalul anului trecut și este finanțat din bugetul de stat.
„Prin această măsură se încearcă ajungerea la persoanele care au sume mari de bani în depozite și care nu plătesc niciun fel de CASS. Este însă incorectă impunerea unui plafon minim. CASS ar trebui să se plătească pe venitul efectiv încasat“, a spus analistul economic Dragoș Cabat.
„Trebuie eliminat plafonul minim, nu ai cum să plătești un impozit mai mare decât ceea ce ai câștigat“, a spus avocatul Gabriel Biriș.
Depozitele mici, cele mai afectate
Peste 12 milioane de români își țin economiile la bancă. Suma medie depusă într-un depozit bancar este de 7.500 de lei. Dobanda încasată este de circa 2,5% pe an, adică un venit anual de 187 de lei, din care se reține la sursă impozitul pe venit de 16%. Venitul net devine astfel 157 de lei. Însă cum proiectul de Cod fiscal impune un plafon minim de circa 800 de lei, rezultă că respectivul deponent va plăti CASS mai mare decât venitul încasat efectiv dacă nu are alte surse de venit. Dacă deponentul este salariat sau pensionar, este exclus de la plata acestei contribuții pentru că CASS este deja plătit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu