Aproape 400.000 de români figurează în economia locală ca persoane fizice autorizate (PFA), cu peste 12,5% mai mult față de nivelul de acum cinci ani, arată cele mai recente date publicate de Registrul Comerțului.Cei mai mulți dintre antreprenorii înregistrați ca PFA (circa 55%) au vârste cuprinse între 30 și 49 de ani, semn că ideea unei afaceri devine fezabilă, în majoritatea cazurilor, după experiența a câțiva ani buni petrecuți ca salariat fie pentru a pune suficienți bani deoparte, fie pentru a căpăta bagajul de cunoștințe de business necesar astfel încât afacerea să nu moară din primele luni.
Astfel, România are în prezent cel mai mare nucleu de antreprenori care au ales nu doar să conducă un business în acte (cu propriul nume), ci să preia și rolul de angajat.
„Cred că explozia de PFA-uri înființate în ultima vreme a fost generată de facilitățile fiscale pe care această formă juridică le are, dar și datorită faptului că este mai ușor de gestionat. Și eu am considerat la început că este cea mai bună variantă, însă, ca mulți alții, cred, nu am luat în calcul toate aspectele. Spre exemplu, eu plătesc acum cam 31,5% către stat. Mi se pare destul de mult și mă gândesc să schimb forma juridică“, spune Vlad Zdrențu, un antreprenor care pe aceeași PFA activează ca arbitru de tenis de câmp, dar și ca producător de zacuscă al brandului Cămara din Brănești.
Iar viața „freelancerilor“ va fi tot mai grea de acum înainte, pentru că în noul Cod fiscal sunt introduse reglementări care generează cheltuieli și mai mari pentru micii antreprenori. Spre exemplu, cel care are PFA și este și angajat în același timp ar putea să fie nevoit să plătească nu doar impozit pe venit, ci și contribuții sociale pentru activitatea pe care o desfășoară ca freelancer, chiar dacă este pe pierdere. Cel mai mult vor avea de suferit românii care lucrează în IT cu contracte de PFA (cel mai des întâlnite în piață), ale căror salarii majorate chiar și în criză se vor subția dacă noul Cod fiscal va fi aprobat, având în vedere că acum taxele la stat pentru această formă juridică sunt de 1,4 ori mai mici decât în cazul contractelor de muncă.
În România, la finele anului trecut existau aproape 14.300 de PFA-uri deschise în domeniul IT. În continuare, tinerii au prea puțin curaj să își deschidă propriul business sau să lucreze pe cont propriu, doar 16% din numărul total de PFA-uri din România fiind înființate de persoane cu vârste de până în 29 de ani. Pe lângă lipsa de experiență, finanțarea este unul dintre marile obstacole în deschiderea unei firme în rândul tinerilor. De aceea, cea mai mare parte a companiilor înființate pe plan local (din cele circa 600.000 care formează mediul de business) au ca activitate comerțul, domeniu cu grad de risc scăzut și investiție inițială semnificativ mai mică decât în sectoare precum producție, industrie sau dezvoltare.
În același timp, cei mai activi români care au ales să intre singuri în mediul antreprenorial sunt cei din București (unde existau în luna februarie peste 32.000 de PFA-uri active), cei din Cluj (unde erau înregistrate în jur de 18.000) și Iași (cu peste 16.000 de PFA-uri), zone, de altfel, conturate în ultimii ani ca adevărați poli de tehnologie, dar și unele dintre principalele motoare care mișcă economia locală.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu