Strat după strat, optimismul se așterne peste zona euro. În Germania salariile înregistrează creșteri record, iar în economiile periferice și-au încetat scăderea, la șase ani de la criză băncile au început să relaxeze condițiile de creditare pentru companii și populație, iar industria produce mai mult.Mai toate semnalele arată că economia zonei euro își revine, dar într-un mod atipic, alimentată mai ales de consum. Pentru ca revenirea să inspire siguranță, următoarea fază va trebui să includă relansarea investițiilor și a exporturilor, scrie La Tribune.
Reînvierea consumului se explică prin efectul pozitiv al inflației slabe, care permite creșterea mecanică a puterii de cumpărare. În Germania, avansul salariului real a atins cel mai dinamic ritm de după 2008 anul trecut, de 1,7%, în timp ce salariul nominal a progresat cu 2,8%. În țările aflate la periferia zonei euro, stoparea tăierilor salariale și bugetare reprezintă o gură de oxigen pentru gospodării într-un moment în care inflația slabă face ca scăderea veniturilor să fie mai puțin dureroasă. Problema este trecerea în următoarea etapă. De una singură, creșterea consumului nu poate susține mult timp revenirea deoarece își va epuiza energia. Efectul inflației slabe se va plafona. În zona euro nu există niciun motor suficient de puternic pentru a face durabilă creșterea consumului. Excepție ar putea să facă Germania.
Doza de realitate
Scenariul optimist, acum dominant, este unul clasic și prevede că exporturile vor prelua rolul consumului și vor susține creșterea economică. Deprecierea euro va favoriza această evoluție. Registrele de comenzi vor fi umplute cu exporturi, companiile vor putea reinvesti atât pentru a răspunde cererii, cât și pentru a-și moderniza echipamentele, neînlocuite din lipsa de bani cauzată de criză. Ratele de dobândă reduse vor face creditele mai atractive, în timp ce prețurile mici ale materiilor prime vor face marjele de profit mai bune și vor lăsa mai mulți bani pentru investiții. Registrele de comenzi se vor umple și mai mult, activitatea va accelera, vor fi create mai multe locuri de muncă, iar consumul va profita.
Realitatea însă deja testează teoria. Efectele inflației slabe asupra consumului se estompează. În februarie, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 0,2% față de luna anterioară. În termeni anualizați și trimestriali, creșterea este pozitivă, însă volatilitatea consumului nu trebuie ignorată pentru că poate eroda creșterea economică.
În timp ce slăbirea euro poate da un impuls temporar exporturilor, nu poate crea cerere. Or, cererea din partea țărilor terțe este incertă. Între anii 2003-2007 și 2010-2011, creșterea s-a bazat în special pe cererea din partea economiilor emergente. Acum, aceste piețe au propriile probleme și nu pot oferi oportunități certe. Spre exemplu, importurile Chinei, a doua economie ca mărime din lume, s-au prăbușit în martie cu 12,3%, față de aceeași lună a anului trecut, după un picaj de 20,5% în februarie, potrivit CNBC. Brazilia se confruntă cu un scandal monstru de corupție care a scos sute de mii de oameni în stradă pentru a protesta contra conducerii țării.
Economia rusească este paralizată de sancțiunile occidentale, iar Turcia devine „urâtă“ în ochii investitorilor din cauza declarațiilor politice populiste și belicoase. Până și capacitatea economiei SUA de a trage după ea zona euro este mai slabă ca niciodată.
Reacția celei mai mari economii la nivel mondial la ascensiunea dolarului și la majorarea dobânmzilor este incertă. Spre deosebire de perioada de dinaintea crizei, acum în afara Europei nu există motoare puternice de creștere care să ajute economia europeană. Dovada: comenzile pentru industria germană s-au redus cu aproape 1% din cauza cererii externe slabe.
Slabe sunt și investițiile
Nu încape îndoială că deprecierea euro va favoriza înlocuirea produselor provenite din afara zonei cu bunuri fabricate „acasă“. Însă nu este sigur că aceasta va fi suficient pentru formarea unui „lanț al virtuțiilor“ care să favorizeze investițiile. Banca germană Helaba este îngrijorată de starea investițiilor în Germania, care se lasă așteptate. Starea bună de sănătate a economiei germane nu schimbă ecuația. Fără investiții din partea Germaniei, o economie cu un excedent comercial enorm, creșterea europeană va rămâne slabă. În lipsa efectului energizant al cererii din exterior, interesul pentru investiții rămâne, de asemenea, slab. Potrivit estimărilor europene, investițiile vor progresa cu 0,2%, 0,4% și 0,5% în primele trei trimestre ale acestui an, insuficient pentru a favoriza o creștere atât de puternică a angajărilor încât să susțină consumul.
În multe țări din zona euro capacitatea de a profita de cererea externă este mai slabă decât în anii 2000. Criza și austeritatea au deteriorar țesutul productiv al Europei, mai ales în Franța și Italia. Răspunsul acestor economii la slăbirea euro va fi slab. Marjele de profit ale companiilor rămân presate de inflația slabă, cu efecte negative asupra investițiilor. Datoriile publice mari și arhitectura zonei euro vor continua să limiteze capacitatea de a investi a instituțiilor publice. Aceasta înseamnă că încă unul din motoarele de creștere este blocat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu