Autor: Răzvan Graure, Partner Mușat & Asociații – Consultanță FiscalăDin ce în ce mai mult, în ultima perioadă, știrile referitoare la monedele virtuale își fac loc pe primele pagini ale ziarelor sau în presa on-line. Astfel, în contextul unor informații referitoare la desfășurarea în România, în premieră mondială, a primei tranzacții imobiliare cu plata exclusiv într-o monedă virtuală, dar ținând cont și de recenta emitere a comunicatului BNR referitor la schemele de monedă virtuală, se impune o considerare a implicațiilor ce pot fi generate de utilizarea / deținerea unor astfel de instrumente virtuale.
Este de la sine înțeles faptul că banii reprezintă motorul economiei moderne și o sursă continuă de împliniri și controverse în rândul persoanelor fizice și al companiilor deopotrivă. Din acest motiv, domeniul în sine este intens reglementat și supus unei supravegheri constante din partea instituțiilor naționale și internaționale abilitate în acest sens.
Pornind de la trocul din perioada epocii de piatră, urmat de apariția monedelor metalice, a banilor de hârtie și continuând cu moneda electronică, evoluția banilor în timp dovedește capacitatea de modelare și adaptare față de cerințele și nevoile omenirii. Astfel, ținând cont de tendința actuală a societății de a adopta cu o ușurință uimitoare orice inovație din domeniul tehnologiei informației, nu este deloc surprinzătoare atenția tot mai mare acordată monedelor virtuale.
Chiar dacă, la momentul lor inițial, monedele virtuale reprezentau un mijloc de plată doar în cadrul unor grupuri restânse de participanți, pentru achiziționarea atât a unor bunuri virtuale, cât și a unor bunuri și servicii reale (cum ar fi cărțile, gadget-urile sau serviciile on-line), succesul utilizării lor a determinat extinderea acestora la o scară tot mai largă, devenind accesibile pentru orice persoană care deține un minim de resurse și cunoștințe IT. În contextul dezvoltării lor, nu este deloc suprinzător interesul tot mai mare acordat acestor forme de „plată” de catre unii participanți la activitatea economică, în sensul transformării într-un fel de frondă, de rezistență în fața unui sistem bancar mult blamat în urma ultimei crize economice; de asemenea, interesul crește dacă ne gândim că dispare atât controlul exercitat de diversele autorități statale cu privire la realizarea și urmărirea plăților/participanților, cât și necesitatea plății comisioanelor destul de mari aferente oricăror tranzacții desfășurate prin intermediul sistemului bancar. Mai mult, avantajele se referă la reducerea timpului alocat fiecărei operațiuni în parte și, de asemenea important pentru unii participanți la tranzacții, dispare obligația divulgării unui set de date personale către diverși operatori din sistem.
Însă, pe lângă unele dintre motivele enumerate mai sus pentru care destul de mulți oameni din întreaga lume, inclusiv români, își îndreaptă atenția tot mai mult asupra monedelor virtuale, se pare, totuși, că principalul motiv pentru manifestarea unui nivel de interes cu privire la aceste scheme rămâne dorința oamenilor de a câștiga rapid, de a risca și, finalmente, de a paria pe fluctuațiile viitoare ale monedelor virtuale, care sunt supuse unei volatilități foarte ridicate a cursului de schimb. Intrebarea, in acest din urmă caz, este: vor interveni autoritățile de supraveghere pentru reglementarea și introducerea unor măsuri de control și autorizare a unor astfel de operațiuni? Investitorii instituționali, fondurile de private equity, vor lua și ei în „obiectiv” monedele virtuale?
Pe de altă parte, fiind o alternativă la sistemul monetar așa cum îl cunoaștem, nu puțini sunt aceia care se opun introducerii pe scară mai largă a unor astfel de monede virtuale. În acest sens, Autoritatea Bancară Europeană a identificat, printr-o analiză realizată anul trecut, aproximativ 70 de riscuri aferente schemelor de monedă virtuală. Nu se poate contesta realitatea existenței acestor riscuri, însă, așa cum spuneam, tocmai de aici s-a dezvoltat ideea din spatele acestor scheme - dorința de a evita rigorile unui sistem bancar care, cu toată reglementarea, a adus beneficii doar unora în detrimentul majorității.
Pe lângă toate aceste aspecte, rămâne însă o întrebare: au sau nu viitor aceste scheme de monedă virtuală? Vor ajunge ele să înlocuiască efectiv banii așa cum îi știm azi? Dacă este să privim prin prisma celor ce se folosesc de acești „bani” pentru a cumpăra/vinde servicii, bunuri și produse, răspunsul este da. Însă, pentru ca moneda virtuală să devină un mijloc de plată, un substitut pentru bani la o scară mult mai largă, trebuie timp și încredere. Cu cât tranzacțiile în care sunt utilizate monedele virtuale ca mijloc de plată vor fi mai dese, cu cât fraudele vor fi mai rare și cu cât securitatea sistemelor va spori, cu atât cresc șansele ca acest lucru să se întâmple. Dacă astăzi există, la nivel global, câțiva retaileri dispuși să accepte plățile cu monedă virtuală, majoritatea activând în domeniul tehnologiei informației, de ce nu am vedea, în viitor, o răspândire tot mai largă a utilizării lor în economie?
În încheiere, dar nu în ultimul rând, trebuie ridicată o altă problemă de importanță majoră, și anume dacă și în ce măsură operațiunile cu monedă virtuală sunt supuse taxării. Cum vor fi considerate, din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată și al impozitelor directe, pe avere, operațiunile cu monedă virtuală? Vor deveni acestea operațiuni economice supuse taxării, pe considerentul că moneda virtuală este, mai degrabă, un activ ca oricare altul? Sau moneda virtuală va fi văzută ca mijloc de plată și, deci, nesupusă taxei pe valoarea adăugată și impozitelor directe? Clarificări măcar în ceea ce privește aplicarea sau neaplicarea taxei pe valoarea adăugată vor fi emise, probabil, în cursul anului 2016 atunci când Curtea Europeană de Justiție va decide asupra unei întrebări preliminare venită din Suedia (Cauza C-264/14), după, suntem convinși, lungi dezbateri. Miza este foarte mare, pentru că eliminarea oricărei forme de taxare are, drept consecință, încurajarea investițiilor în domeniul respectiv, oferirea unui avantaj competițional și posibilitatea obținerii unor rentabilități superioare.
Este, așadar, de urmărit evoluția monedelor virtuale în timp, având în vedere că există două scenarii preconizate: fie vom asista la o utilizare a acestora pe o scară largă și la nivel global, fie la o pierdere a interesului și încrederii utilizatorilor și la o eliminare a acestora din categoria modalităților moderne de plată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu