Mesajul pe care Alexis Tsipras îl trimite prin vizita la Moscova este mai degrabă unul de independență către alegători și politicieni decât unul de alianță către ruși. Riscul pentru premierul elen este de a deveni „idiotul util“ al Moscovei.Grecia are de rambursat astăzi 460 de milioane de euro Fondului Monetar Internațional, ceea ce va goli cuferele guvernului de la Atena. Unii analiști și jurnaliști speculează că dând prioritate unor investitori ca FMI în dauna furnizorilor sau pensionarilor, Grecia se îndreaptă spre sau chiar este într-un default mascat.
Sub aceste presiuni financiare, la care se adaugă critici din propriul partid și de la propriul electorat că își încalcă promisiunile electorale de a sta neclintit în fața creditorilor internaționali, premierul elen Alexis Tsipras s-a întâlnit ieri la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin.
Cel fără de păcat să arunce primul piatra
Înaintea vizitei presa rusească a vehiculat ideea că Putin va oferi Atenei finanțare în schimbul accesului companiilor rusești la active strategice elene. În timp ce criza economică din Rusia și faptul că rezervele valutare ale Moscovei au ajuns la cel mai scăzut nivel din 2008 duc pe tărâmul fanteziei un eventual ajutor financiar dat de Rusia Greciei, nu se poate tăgădui că Grecia are nevoie de orice fel de ajutor, fie el reducerea prețului gazelor naturale pe care i le vinde Gazprom sau posibilitatea de a-și vinde produsele pe piața rusească. Rusia a interzis anul trecut importurile de produse agroalimentare din țările UE ca răspuns la sancțiunile economice și financiare impuse de statele occidentale. În timp ce un tratament special acordat de Rusia Greciei enervează Comisia Europeană, Germania a făcut clar că nu este îngrijorată că Atena va sabota planurile UE de a pune presiuni suplimentare pe Rusia. De altfel, vizita efectuată luna trecută la Moscova de premierul italian Matteo Renzi nu a stârnit atâta vâlvă ca vizita lui Tsipras. De asemenea, în Austria, care a avertizat că Grecia se „joacă periculos“ apropiindu-se de Kremlin, la conducerea OMV a venit președintele boardului companiei germane Wintershall, Rainer Seele, un personaj cu vădite „slăbiciuni“ de afaceri pentru Rusia.
Mai important pentru Tsipras, vizita sa la Moscova și întâlnirea cu Putin arată votanților și membrilor parlamentului că guvernul său își ține deschise opțiunile geopolitice în pofida presiunilor de la Bruxelles, notează The Wall Street Journal. Problema cea mare a grecilor este că guvernul nu pare interesat să repare încrederea partenerilor din zona euro, care și-au pierdut răbdarea cu eschivările Atenei de a implementa reforme, ci din contră, agită spiritele, poate pentru a putea învinovăți forțele externe pentru problemele de acasă.
Beneficiile unei astfel de situații sunt evidente pentru Putin și pentru mașinăria de propagandă a Moscovei, deoarece Kremlinul este nerăbdător să scoată în evidență și să lărgească spărturile din frontul occidental contra politicilor pe care Rusia le duce în Ucraina. Vizita lui Tsipras a fost lăudată de oficiali ruși cu mult timp înainte de a avea loc drept un semn că liderii UE vor ca tensiunile legate de Ucraina să se termine. Cititorii presei rusești sunt bombardați cu articole de genul „Când va curma Rusia durerea Occidentului?“, o referire la interzicerea importurilor agroalimentare din UE.
Zăpăcite de aroma banilor, țări din UE fac jocul lui Putin
Când Cipru a confiscat în urmă cu doi ani sute de milioane de dolari din depozitele bancare, multe dintre acestea rusești, ca parte dintr-un acord de bailout internațional, Putin a denunțat strategia ca fiind „periculoasă“ și „necinstită“ și a avertizat de răcirea relațiilor, scrie The New York Times.
Dar când l-a primit, recent, la Moscova pe președintele cipriot Nicos Anastasiades, Putin jubila. El a salutat relațiile bilaterale ca fiind „întotdeauna sincere și prietenoase și în folosul ambelor părți“ și a acceptat să extindă un împrumut rusesc de 2,5 miliarde de dolari și să relaxeze semnificativ condițiile acestuia în favoarea Ciprului.
Trecerea de la declarații furioase la unele de prietenie eternă nu este ceva neobișnuit pentru Putin.
Este o strategie care, aplicată acum, demonstrează hotărârea Moscovei de a sparge zidul sancțiunilor occidentale construit după anexarea peninsulei Crimeea și invadarea Ucrainei. Putin a luat metodic la țintă, folosind șarmul, banii, istoria și ideologia verigile mai slabe ale UE pentru a-și mări influența în cele mai problematice colțuri ale Europei. Un scop clar este de a sparge unitatea fragilă occidentală în ceea ce privește războiul din Ucraina. La nivel de discurs, Tsipras se opune sancțiunilor, pe care le consideră o politică fără rezultat.
Sancțiunile sunt criticate și de premierul maghiar Viktor Orban. În februarie, Putin a vizitat Ungaria fluturând acorduri economice. Un acord încheiat între Budapesta și Moscova prevede finanțare rusească de 10 miliarde de euro pentru extinderea centralei nucleare ungurești cu tehnologie rusească. La extindere vor lucra firme aparținând unor apropiați ai partidului de guvernământ. Ca și Tsipras, Orban este în conflict cu Bruxellesul, iar apropierea sa față de Putin este mai degrabă un mesaj de independență dat alegătorilor decât un semn de alianță cu Moscova. Partidul lui Orban, măcinat de scandaluri de corupție, își pierde rapid din popularitate în favoarea unei formațiuni naționaliste cu puternice legături cu Moscova. Orban este nevoit să adopte politici naționaliste.
Recent, eforturile lui Putin de a seduce guverne europene au deschis o nouă crăpătură în frontul occidental după ce ambasadorul American de la Praga a criticat decizia președintelui ceh Milos Zeman de a participa pe 9 mai la o paradă în Moscova.
Până acum niciun stat UE nu și-a exercitat dreptul de veto în deciziile privind sancționarea Rusiei. Astfel de decizii pot fi luate doar dacă au acordul tuturor statelor membre.
0 comments :
Trimiteți un comentariu