Cea mai importantă resursă umană pe care o are România la ora actuală sunt IT-iștii, celebrii programatori de care fiecare companie ține cu dinții, iar cei care au nevoie nu știu ce să mai facă ca să îi convingă să se mute la ei.În sinea lui fiecare programator visează să dea lovitura cu o aplicație, cu un serviciu, cu un produs pe care să îl exporte și pe care să îl cumpere lumea întreagă.
Unii programatori renunță să mai lucreze pentru companii și o iau pe cont propriu, alături de frații sau prietenii lor, în speranța că așa vor ajunge mai repede unde visează.
Foarte puțini pleacă la drum cu ceva bani – câteva salarii economisite –, cei mai mulți lucrând pe gratis la proiectul lor sau au șansa să găsească câte un investitor care să le dea câteva mii sau zeci de mii de euro, până într-o sută. Dacă nu găsesc bani ca să meargă mai departe, renunță pe drum și se întorc în companii închiși în ei, nervoși pe un sistem care nu a fost alături de ei.
Alții, mai hotărâți, pleacă cu aplicația lor din România și se duc la Londra ca să găsească bani acolo.
Din păcate România nu are un sistem național prin care să ajute, să finanțeze, să susțină aceste startup-uri din IT. Dacă unul reușește din 10.000 sau 100.000, atunci el are șanse să schimbe ceva în lumea asta.
Cât ar costa România să finanțeze aceste startup-uri, aceste idei care mai de care mai exotice, mai utilitare sau mai nebune?
În afacerea Microsoft, derulată pe un deceniu, s-au împărțit peste 60 de milioane de euro între miniștri, oameni de afaceri, politicieni, bancheri, avocați etc. Microsoft își vindea produsele/licențele la distribuitor, care la rândul lui le vindea cu un preț aproape dublu guvernului României, sub ochii americanilor, care acceptau generoși acest lucru.
Săptămâna trecută a fost o nouă ediție ZF Mobilio, un eveniment în care încercăm să aducem la aceeași masă pe cei care lucrează în acest domeniu, pe cei care dezvoltă aplicații, pe cei care caută finanțare și pe cei care sunt dispuși să investească într-o idee, într-un om sau într-o echipă.
Lion Sound Technology a câștigat competiția de aplicații de la ZF Mobilio ’15
Investitori: Căutăm proiecte pe mobil în comerț online, servicii financiare și sănătate
Aplicațiile mobile au devenit o normalitate. Peste 30% din români folosesc internetul pe mobil imediat ce se trezesc
La sesiunea de pitching s-au aliniat 9 aplicații: începând de la condusul cu atenție, transformarea sunetului astfel încât să auzi la telefon ca și cum ai fi într-un studio, trimiterea de cărți poștale (o întoarcere actuală în timp), schimbul de haine între fete, un fel de talcioc digital, ce să faci în orașul prin care treci, până la găsirea rapidă a unui loc de parcare într-o anumită zonă fără să te învârți minute întregi (v-ar fi util, nu?).
După ce fiecare și-a prezentat aplicația a urmat disecarea ei din partea sălii sau a investitorilor. Una din întrebările investitorilor era ”ce vrei de la noi?”. Cineva a spus ”vreau 50.000 de dolari ca să pot să merg mai departe,(...) suma asta nu este bătută în cuie, putem discuta!”.
Acum trei ani, tot la o sesiune de pitching, unul dintre frații Logofătu a cerut niște bani pentru compania lui, ca să poată să meargă mai departe. Cineva i-a dat, iar Bittnet a ajuns în aprilie la Bursa de la București, iar povestea fraților merge mai departe.
Povestea tranzacției de la Bittnet Systems. Investitorul: am citit un articol despre companie în ZF, iar după două luni am semnat tranzacția
Cum a contribuit un articol din ZF la povestea primilor milionari români din IT pe care i-a făcut bursa
Prima listare a unei companii românești din IT la București. Frații Logofătu, primii milionari din IT pe care îi produce bursa
60 de milioane de euro versus 50.000 de dolari. De la sute de milioane, până la 1-2 miliarde de euro este factura devalizării bugetului României în fiecare an prin vânzarea produselor la suprapreț, prin licitații trucate, șpăgi, etc.
Pentru că niciun guvern nu a găsit și nu a realizat un sistem organizat prin care să finanțeze astfel de startup-uri, să le urmărească și să le susțină, astfel încât aplicațiile lor să fie implementate în administrația românească, antreprenorii pleacă în afară, în cel mai bun caz, sau se pierd pe drum. Nu sunt bani la buget? Dar pentru dosarul Microsoft sau pentru despăgubirile de la ANRP au fost. Ghinionul unei aplicații: nu dă șpagă și are un preț mic, de câțiva euro.
Dosarul Microsoft ia o turnură spectaculoasă
Dosarul Microsoft: Care erau cele mai tari nume din IT la începutul anilor 2000, când începea era marilor proiecte guvernamentale
Nici sistemul bancar nu este mai generos cu ei, susținând că nu pot să finanțeze idei. Poți să primești aprobarea Riscului și a Comitetului de Credit pentru un grajd supraevaluat, ca și cum ar fi o clădire în mijlocul Bucureștiului, dar niciun bancher nu-ți finanțează, spre exemplu, o comandă de Vector Watch, primul ceas românesc realizat în ultimele două decenii.
Cum să finanțezi o aplicație care modifică sunetul, când nu poți să pui gaj pe sunet? Ce gaj să pui pe o aplicație care trimite felicitări, sau pe una care schimba haine? Mai bine pui banii la BNR cu 0,25% pe an sau îi trimiți înapoi acasă, la banca mamă.
Chiar mă gândeam la câte miliarde de euro au pierdut băncile în criză, nu se găsește niciuna care să scoată un produs ce finanțează astfel de startup-uri? Dacă unul trece granița, îți scoți banii pe toate celelalte pe care le-ai finanțat.
România are un talent. Cine îl finanțează și îl duce mai departe astfel încât să nu moară speranța?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu