Armele, afacerile pe care se clădește președinția în SUA: Prezidențiabila Hillary Clinton a aprobat vânzări de arme de 300 mld. dolari în schimbul donațiilor pentru fundația sa

Hillary Clinton, favorită pentru câștigarea cursei prezidențiale din SUA de anul viitor, a aprobat în calitate de șef al Departamentului de Stat în administrația președintelui Barack Obama livrări de arme de peste 300 miliarde dolari către țări care au făcut donații pentru fundația umanitară a soților Clinton.

Apărătoare activă  a drepturilor omu­lui, candidata pentru cea mai puternică funcție din lume a semnat în perioada în care a condus Departamentul de Stat pentru vânzarea de arme către țări precum Algeria, Arabia Saudită, Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite sau Oman, conduse de regimuri autoritare care îngrădesc libertățile individuale și pe care administrația americană le-a criticat în repetate rânduri.

Hillary Clinton a devenit primul locotenent al președintelui Barack Obama în 2009 și a deținut funcția de secretar de stat până în 2013. În numai doi ani, din octombrie 2010 până în septembrie 2012, Departamentul de Stat a aprobat contracte de 165 mld. dolari pentru livrarea de arme comerciale către 20 de guverne care au donat bani Fundației Clinton, arată o anchetă a jurnaliștilor de la International Business Times.

Suma este aproape dublă față de valoarea echipamentului militar trimis de către Departamentul de Stat respectivelor 20 de țări în perioada similară din timpul celui de-al doilea mandat al lui George Bush, predecesorul lui Obama la Casa Albă. În plus, Clinton și-a pus semnătura și pe alte contracte negociate direct de Departamentul pentru Apărare american, a căror valoare se ridică la 151 miliarde dolari.

Donații în conturile fundației sau în buzunarul lui Bill Clinton

În urmă cu patru ani, Departamentul de Stat condus de Clinton a aprobat un acord prin care SUA a livrat către Arabia Saudită avioane militare de 29 miliarde dolari.

Contractul i-a înfuriat pe oficialii din Israel, care au acuzat cea mai mare putere militară a lumii că distruge echilibrul de forțe, și așa fragil, din regiune.

La acea vreme, Andrew Shapiro, un oficial din Departamentul de Stat, a spus că semnarea acestui contract a reprezentat „o prioritate“ personală pentru Clinton. Investigația jurnaliștilor americani arată că Arabia Saudită a contribuit cu 10 milioane dolari la Fundația Clinton, înainte ca Hillary Clinton să devină șefa Departamentului de Stat. De asemenea, cu doar două luni înainte ca înțelegerea să fie parafată, Boeing, de la care saudiții au vrut neapărat să cumpere aeronave F15, a donat aproape 1 milion dolari fundației.

Boeing nu a fost însă singura firmă care a făcut donații către asociația umanitară, mai mulți furnizori de echipamente pentru apărare urmându-i exemplul. Sumele donate de către companii și guverne străine către Fundația Clinton variau între 54 și 141 milioane dolari.

Au fost și unele cazuri în care sume de ordinul sutelor de mii de dolari intrau direct în buzunarul fostului președinte american Bill Clinton.

Țări criticate public, „întărite“ cu armament produs în SUA

În urmă cu 20 de ani, chiar Bill Clinton a semnat o directivă prezidențială care impunea Departamentului de Stat ca, înainte de a semna un contract pentru vânzarea de arme, să ia în calcul modul în care drepturile omului ar putea fi afectate de livrarea de armament american unor guverne străine.

Însă sub conducerea lui Hillary Clinton Departamentul de Stat a aprobat livrarea de echipamente militare către țări aspru criticate pentru încălcarea drepturilor omului.

De exemplu, în 2010, un raport al instituției a acuzat guvernul din Algeria de „îngrădirea libertății de asociere“, „tolerarea asasinatelor“ și „corupție pe scară largă“.

În același an, guvernul algerian a donat jumătate de milion de dolari Fundației Clinton, iar șefa Departamentului de Stat a aprobat în mandatul său exporturi de armament în valoare de 2,5 miliarde dolari către Algeria. În plus, Clinton a autorizat pentru un an și extinderea listei de produse pe care SUA le poate vinde Algeriei, printre acestea numărându-se și substanțe chimice și toxice.

Lista de acuze a administrației americane la adresa unor țări cărora le-a livrat armament include și ineficiența luptei împotriva terorismului. În 2009, într-o notă internă publicată de Wikileaks, Clinton se plângea că este din ce în ce mai greu să-i convingă pe saudiți să stopeze finanțarea unor grupuri teroriste cu bani din Arabia Saudită și că nivelul de cooperare al Qatarului cu SUA este foarte scăzut.

În 2009, mai mulți senatori americani i-au cerut lui Hillary Clinton să nu mai accepte donații din partea guvernelor străine, pentru a evita posibilitatea ca acestea să creadă că pot pune presiune pe Departamentul de Stat, însă politicianul a refuzat să facă acest lucru

Acum, analiștii se arată îngrijorați de disponibilitatea lui Clinton de a accepta bani în contul fundației sale din partea unor comapnii sau guverne care aveau nevoie de aprobarea instituției publice pe care o conducea și se întreabă dacă nu cumva aceste lucruri nu se vor înrăutăți dacă este aleasă președinte.

„Chiar se poate ca soții Clinton să nu-și fi dat seama de întrebările pe care aceste tranzacții le vor ridica? Și dacă și-au dat seama, ce spune asta despre percepția lor asupra unei relații adecvate între câștigul privat și bunul public?“, comentează Lawrence Lessig, director al Centrului de Etică de la Universitatea Harvard.

De asemenea, experții în securitate spun că faptul că Departamentul de Stat a aprobat contracte cu guverne și companii care au făcut donații Fundației Clinton reprezintă un conflict de interese.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Luiza Chiroiu