„Generozitate” în era tehnologiei: Piața de sharing sau cum îi aduce tehnologia pe necunoscuții în mașina și în frigiderul tău, contra cost

Nevoia de a reduce costul traiului de zi cu zi a condus la apariția unei economii alternative bazate pe capacitatea oamenilor de a împărți contra unei sume de bani bunurile deținute, fie că este vorba de mașină, casă sau mâncare. Piața de sharing s-a extins rapid în ultimii ani, aducând cu sine un nou mod de a câștiga bani, dar și multe controverse legate de maniera în care acest curent poate fi integrat în economia tradițională.

Jurnalistul american Joel Stein, de la prestigioasa revistă Time, povestește experiențele trăite ca proprietar al unei microîntreprinderi care oferă străinilor, prin intermediul unor aplicații, diverse servicii, inclusiv posibilitatea de mânca în sufrageria sa preparatele culinare gătite de acesta.

Stein a luat prima oară contact cu piața de sharing atunci când s-a înscris ca șofer neprofesionist pe platforma online Lyft. Jurnalistul își amintește că prima persoană care i-a solicitat serviciile nu a mai venit la locul de întâlnire și nici nu i-a răspuns la telefon pentru a-i spune acest lucru.

Pentru a evita astfel de situații, sfatul companiei de ride-sharing a fost să nu mai accepte pasageri cu un rating de sub 3,5 puncte din 5.

„După asta, toți pasagerii mei au fost nemaipomeniți. Am aflat cum este să fii un DJ popular în Dubai (și nu este atât de bine) și am dus un director al unei rețele de televiziune într-un bar doar pentru că auzise că fiul lui Gaddafi era acolo (validă justificare!)”, povestește jurnalistul.

Uber și BlaBlaCar, disponibile și în România din acest an

La fel ca Lyft, Uber este o aplicație de ride-sharing care face legătura între pasageri și cel mai apropiat șofer dispus să-și ofere serviciile contra cost. Compania care deține aplicația este evaluată la 41,2 miliarde de dolari, intrând astfel în topul celor mai mari 150 de companii din lume. Numai anul trecut Uber a strâns 2,4 miliarde de dolari de la investitori, în urma a două runde de finanțare.

Din acest an, atât serviciile Uber, cât și cele ale BlaBlaCar, liderul pieței europene de ride-sharing, au devenit disponibile și în România.

Companiile care oferă servicii de sharing nu au apărut ușor, multe proiecte nefiind puse în practică din cauza lipsei de finanțare.

Un astfel de exemplu este website-ul Airbnb,

care îi pune în contact pe cei  care au nevoie de cazare pentru o anumită perioadă cu persoane care își oferă locuința în acest sens.

În urmă cu șapte ani, când fondatorii Airbnb au prezentat acest concept, nici măcar cei câțiva afaceriști care au investit în produs nu au crezut că acesta va avea succes.

În prezent, 425.000 de oameni își găsesc un loc de dormit în fiecare noapte cu ajutorul site-ului, iar compania care îl deține este evaluată în prezent la 13 miliarde de dolari, aproape jumătate din valoarea lanțului hotelier american Hilton Worldwide.

Mâncare, locuri de parcare, rochii

Ulterior, Stein a încercat să ofere celor aflați în trecere în zona în care acesta locuiește posibilitatea de a mânca preparatele sale. Acesta a reprezentat însă și primul hop al afacerii lui Stein, căci drectorul de Marketing al platformei pe care a folosit-o, EatWith, l-a anunțat că nu va mai apela la serviciile lui, întrucât ce gătise „nu a fost ceva special sau extrem de delicios”.

Pe piața globală de sharing activează în prezent aproximativ 10.000 de companii, prin intermediul cărora oamenii vând servicii din ce în ce mai diverse, așa că acum poți plăti pe cineva să stea pentru tine la coadă, poți închiria rochia cuiva sau îți poți pune casa sau locul de parcare la dispoziția unui străin. Clienții care au nevoie de astfel de servicii licitează pentru ele în anumite aplicații.

„Economia sharing-ului reprezintă apogeul conectivității noastre, al bunăstării și proprietăților noastre. Cheia a fost să ne dăm seama că, deși nu avem încredere în străini, avem încredere totală în oameni – mult mai mult decât în corporații și guverne”, afirmă Stein.

Credința generală este că doar persoanele cu venituri reduse își pun la dispoziție proprietățile și serviciile. Însă și oamenii bogați au început să profite de această industrie a sharing-ului, astfel că pe Airbnb ei poți găsi locuințe de lux pe care să le închirieze pentru câteva zile, în timp ce aplicațiile de închiriat mașini oferă și limuzine.

Dintr-un băiat cu o mașină a devenit competitor al Hertz. Care e locul sharing-ului în economia de astăzi?

Odată confruntat cu riscurile muncii de freelancer, entuziasmul lui Stein legat de întâlnirea unor oameni cu povești interesante a scăzut rapid.

Jurnalistul american și-a extins afacerea în sectorul închirierii de mașini, devenind astfel „dintr-un tip cu o mașină” un competitor al Hertz, una dintre cele mai mari companii americane de închirieri auto.

După ce i-a închiriat mașina unei italience, aceasta l-a sunat a doua zi pentru a-i spune că a lovit o femeie.

„Nu știa multe cuvinte în engleză, dar <> a fost unul dintre ele. Nu părea deloc îngrijorată, ceea ce pe mine m-a îngrijorat și mai tare”, spune Stein, care, în această situație, ca de altfel toți cei care aleg să-și închirieze bunurile, nu a avut încotro decât să se bazeze pe „clienta” sa pentru a-și acoperi daunele.

Experința lui Stein a avut final feriicit, iar jurnalistul și-a continuat afacerea. Însă nu toți freelancerii din acest sector au norocul de a găsi clienți dornici să achite pagubele provocate.

Mai mult, șoferii neprofesioniști sau proprietarii care își închiriază mașinile nu beneficiază de aceleași avantajele ca angajații din cadrul unei companii: nu au asigurare de sănătate, nu au zile de concediu și nu li se înregistrează nicio contribuție la pensie.

În acest sens, mai multe grupuri din SUA au început să pună presiune pe oficialii americani pentru a adapta legislația muncii la noile cerințe ale pieței, astfel încât să asigure protecție celor care lucrează ca freelanceri.

Aplicațiile de ride-sharing au întâmpinat și un alt tip de probleme. Popularitatea câștigată de Uber, de exemplu, datorită modului comod de a accesa un astfel de serviciu și a prețurilor mai mici, a avut un impact negativ asupra taximetriștilor, care au cerut interzicerea  aplicației în mai multe orașe din Europa.

De altfel, Uber a ieșit de pe piața din Spania, după ce o instanță judecătorească a decis că practicile companiei  încalcă legislația spaniolă, în timp ce procese similare sunt încă în desfășurare în Franța și Olanda.

Dincolo de controversele stârnite de extinderea pieței de sharing,

această economie a devenit una a experimentării imediate, oferind tutoror posibilitatea de a avea un obiect sau un serviciu exact în momentul în care oamenii și-l doresc. Iar asta crește gradul de satisfacție a persoanelor, arată majoritatea studiilor despre fericire, mai mult decât actul în sine de a cumpăra și deține un obiect.

Jurnalistul american susține această afirmație prin exemplul propriu, mărturisind că se simte bine atunci când face parte din poveștile fericite ale altora, descriind momentul în care un client a închiriat mai multe mașini mini, inclusiv pe cea a lui Stein, pentru a-și cere în căsătorie logodnica minionă.

Sursa:
Ziarul Financiar