Adoptarea euro începe să devină un obiectiv național, președintele Klaus Iohannis dând startul consultărilor pe această temă, pentru realizarea unui consens politic național și adoptarea unei strategii naționale și a unui calendar riguros de măsuri economice, monetare, legislative și instituționale, pentru integrarea în zona euro.Președintele Klaus Iohannis i-a invitat ieri la Palatul Cotroceni pe premierul Victor Ponta și pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu, pentru a discuta despre procesul aderării României la zona euro. În urma discuțiilor s-a decis înființarea unui comitet de coordonare a procesului de adoptare a monedei comune, care să asigure proiectarea, coordonarea și monitorizarea etapelor și responsabilităților implicate pentru atingerea acestui obiectiv, potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială.
Adoptarea euro rămâne singurul obiectiv care poate aduce repere clare pentru realizarea reformelor necesare pentru modernizarea economiei României, după punctarea altor două borne importante: aderarea la NATO în 2004 și integrarea în UE în 2007. „În perioada următoare, președintele României va organiza consultări cu partidele politice pentru identificarea unui consens politic național privind aderarea României la zona euro. Un asemenea consens va permite adoptarea unei strategii naționale de trecere la euro și a unui calendar riguros de măsuri economice, monetare, legislative și instituționale, care să asigure României un parcurs economic stabil și predictabil.“
Adoptarea euro este marea ambiție a guvernatorului Mugur Isărescu, aflat în fruntea BNR de un sfert de secol. Trecerea la moneda unică europeană ar reprezenta un alt obiectiv important atins de guvernatorul Isărescu după ce denominarea și trecerea la regimul de țintire a inflației în 2005 au marcat stabilizarea leului după 15 ani de tranziție dură, timp în care inflația a fost galopantă, iar cursul valutar a avut mai multe episoade de depreciere abruptă. În anul 2000 Isărescu a susținut, din poziția de premier, strategia de la Snagov - un plan pe șapte ani a cărui țintă finală a fost integrarea în Uniunea Europeană (UE). Și integrarea s-a produs în 2007.
Trecerea la euro a fost până acum o țintă mișcătoare. Inițial, obiectivul a fost 2014. Ulterior, s-a profilat momentul ianuarie 2015 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană. Apoi, a fost o perioadă „fără țintă“. Iar acum obiectivul anunțat de guvern este 1 ianuarie 2019. Moment la care vor fi trecut deja două decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la București, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).
Criza financiară și economică internațională a schimbat multe din paradigmele adoptării euro, iar a gândi numai în termeni de inflație, deficit bugetar, datorie publică, diferențial de dobânzi sau volatilitatea cursului pare insuficient. Turbulențele care au zguduit economiile emergente în anii de criză au lăsat loc pentru dezbateri aprinse privind oportunitatea adoptării mai rapide a euro de către membrii Uniunii care nu au făcut deocamdată acest pas. Extinderea crizei datoriilor în Grecia, Irlanda, Portugalia sau Spania, țări mai puțin competitive, a subliniat lipsa de Ñimunitate„ a apartenenței la zona euro pentru țările care nu sunt pregătite și necesitatea unor reforme structurale profunde. Iar atenția s-a orientat în ultimii ani pe convergența reală, pe nivelul de trai. România îndeplinește acum criteriile de convergență nominală, însă una dintre cele mai importante probleme legate de adoptarea euro este PIB-ul pe cap de locuitor în România, aflat la jumătate din media UE.
Ultimele state care au aderat la euro sunt Slovenia (2007), Cipru (2008), Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011) și Letonia (2014). Toate cele 12 țări care au aderat la UE sunt obligate prin tratat să adopte euro, dar trebuie mai întâi să îndeplinească mai multe criterii, astfel încât termenul este flexibil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu