Au trecut 100 de zile și valuri de zvonuri, speranțe și dezinformări de când socialiștii de la SYRIZA au câștigat alegerile în Grecia și au adus o nouă criză în zona euro. În tot acest timp, băncile grecești au pierdut depozite de peste 30 de miliarde de euro, sau aproape 20% din total, iar marșul salvator de depreciere al euro s-a oprit.Colm Kelleher, directorul executiv al Morgan Stanley International, este convins că „există un real pericol ca în Grecia să fie impuse controale de capital“, iar Hans-Werner Sinn, președintele institutului german de cercetare economică Ifo și consilier al guvernului de la Berlin, crede că zona euro își sapă singură groapa finanțând hemoragia de capital din Grecia, adică exact ceea ce vrea guvernul grec al lui Alexis Tsipras.
Depozitele constituite de gospodării și firme la băncile din Grecia au scăzut la 133,7 miliarde euro în aprilie de la 138,6 miliarde euro în martie. Băncile elene au pierdut 100 miliarde de euro din septembrie 2009. De la începutul campaniei electorale care a propulsat la putere SYRIZA, băncile au rămas fără 31 miliarde euro. Depozitele private sunt la cel mai redus nivel din septembrie 2004.
Băncile grecești simt cel mai dur turbulențele politice și economice. În șase ani de criză financiară, valoarea de piață a acestora s-a prăbușit cu 90%. Acțiunile National Bank of Greece (NBG), cea mai proeminentă bancă grecească, au scăzut cu 96%. Instituția s-a confruntat cu o hemoragie de capital de aproape cinci miliarde de euro în primul trimestru. NBG a înregistrat pierderi de 159 mil. euro în primul trimestru. Alpha Bank a raportat al treilea trimestru consecutiv de pierderi (116 mil. euro) și o contracție de 14% a depozitelor.
Pentru Piraeus Bank, pierderile se ridică la 69 milioane euro. depozitele s-au redus cu 15%.
„Cred că există un real pericol ca în Grecia să fie impuse controale de capital“, a afirmat Colm Kelleher, directorul executiv al Morgan Stanley International.
Deprecierea meteorică a euro, atât de dorită și cerută de liderii unor economii mai necompetitive cum ar fi Franța sau Spania, s-a blocat odată cu câștigarea alegerilor de către SYRIZA. Când apare câte un puseu de criză, precum cel de zilele trecute când au apărut zvonuri că Atena ar putea primi de la creditorii internaționali o propunere de genul „ia-o sau pleacă“, investitorii se grăbesc să se protejeze cumpărând euro.
Euro își va continua deprecierea
Cu toate acestea, Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiții, apreciază că euro își va relua aprecierea și va ajunge la 0,95 dolari într-un an și la 0,8 dolari în 2017, notează CNBC. Banca mizează pe îmbunătățirea perspectivelor economice ale zonei euro și rezolvarea, în cele din urmă, a crizei grecești. Zona euro a revenit la inflație în luna mai.
Euro s-a depreciat cu 4,6% de la începutul anului, dar în ultima săptămână a sărit în sus cu 2%, una dintre cele mai puternice aprecieri din lumea dezvoltată, potrivit Bloomberg.
Germanul Sinn
Din Germania, Hans-Werner Sinn, spune că fiecare zi în care premierul grec Tsipras și ministrul de finanțe Yanis Varoufakis își fac rutina „polițist bun – polițist rău“ înseamnă adâncirea gropii financiare în care cade euro, ceea ce și vor politicienii greci. Zona euro se subminează singură finanțând hemoragia de capital din Grecia, pe care guvernul Tsipras o lasă intenționat să curgă. Când grecii scot bani din țară, achiziționând, spre exemplu, proprietăți germane, ei scot bani dintr-o bancă elenă care devine debitor pentru acea sumă la banca centrală a Greciei. Instituția, în schimb, ajunge să fie debitoare la Banca Centrală Europeană. Banca germană care primește banii din achiziția proprietății respective capătă un drept de cranță asupra Bundesbank, care la rândul ei are un drept similar asupra BCE. Rezultatul net este că atunci când toți acești bani grecești împrumutați de la BCE părăsesc țara, balanța Greciei în sistemul de plăți interbancare al zonei euro (Target2) devine și mai negativă.
Ieșirea Greciei din zona euro ar lăsa băncile centrale din țările în care grecii și-au deschis conturi împovărate cu drepturile de creanță în euro asupra băncii centrale grecești, care ar avea doar active denominate în noua monedă, poate drahma. Având în vedere inevitabila devalorizare puternică a drahmei și că guvernul grec nu va fi obligat să garanteze datoriilor băncii centrale, un default pe pretențiile de plată ale celorlalte bănci centrale va fi mai mult decât sigur. Guvernul grec urmărește crearea acestei situații pentru a amplifica efectele negative asupra Europei ale unui eventual Grexit în spranța că îi va folosi pentru a forța mâna creditorilor în negocieri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu