Grecia a amenințat că va detona o bombă, dar nu face decât să-și tragă un glonț în cap

Guvernul lui Alexis Tsipras amenință că va detona o bombă în sistemul financiar din Europa prin ieșirea Greciei din zona euro, însă în prezent nu face decât să țină un pistol îndreptat către propria tâmplă, scenă la care Europa se uită pasivă, întrucât s-a pus la adăpost de acest șantaj, scrie Anatole Kaletsky, fost editorialist al ziarului britanic Financial Times și al revistei americane The Times.

Kaletsky este acum pre­ședintele institutului de cercetare economică Gavekal Dragonomics și al Institute for New Economic Thinking.

Kaletsky scrie, pentru Project Syndicate, că anun­țarea, în ianuarie, de către Banca Centrală Europeană (BCE) a programului de cumpărare de obligațiuni de peste 1.000 mld. euro în același timp cu începerea negocierilor pentru prelungirea bailout-ului Greciei nu a fost doar o coincidență, iar Tsipras nu și-a dat seama că șantajarea Europei cu un eventual „Grexit“ nu avea cum să fie o strategie câștigătoare. Premierul grec și-a bazat negocierile cu creditorii externi pe raționamentul că Europa are la fel de multă nevoie de Grecia precum Grecia de Europa. Ce nu a anticipat Tsipras a fost că, atunci când BCE a decis să tipărească bani pentru achiziția de obli­gațiuni guvernamentale, zona euro a redus la minimum riscul ca șocurile unei eventuale intări în incapacitate de plată a Greciei să se propage în alte țări.

Anterior deciziei BCE, default-ul Greciei putea cauza un cutremur în Europa, care să ducă la prăbușirea prețurilor obligațiunilor suverane, creșterea masivă a dobânzilor și o posibilă cădere succesivă a sistemelor bancare vulnerabile din Europa. În noul scenariu însă, dacă deținătorii de obliga­țiuni suverane emise de economiile slabe, cum este cea portugheză, se neliniștesc odată cu eventuala intrare în colaps a sistemului bancar din Grecia, BCE nu are decât să cumpere mai multe titluri ale respectivului stat. Cu o putere practic nelimitată de cumpărare, BCE poate potoli ușor orice presiune de pe piață.

O altă consecință a unui eventual default al Greciei ar fi ca persoanele care au bani în băncile din Portugalia, de exemplu, să se sperie și să-și transfere fondurile în bănci din Germania. BCE ar putea interveni și în acest caz prin „reciclarea“ respectivelor sume și retrimiterea lor în Portugalia prin depozite interbancare.

În acest context, zona euro nu riscă, de fapt, nimic dacă negocierile cu Grecia eșuează, iar țara iese din blocul comunitar, atât timp cât BCE va continua programul de achiziții de obligațiuni.

Kaletsky argumentează că Tsipras, pentru că nu își dă seama că a adus Grecia pe o poziție de negociere slabă încă din luna ianuarie, a pierdut șase luni în bătălii simbolice, pe teme irelevante din punct de vedere economic, cum ar fi privatizările sau legislația pieței muncii. Premierul grec va trebui acum să cedeze și să accepte cerințeie troicii creditorilor, altfel deznodământul va fi catastrofal pentru Grecia: intrarea în incapacitate de plată a datoriilor externe și imposibilitatea achitării pensiilor și salariilor.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Luiza Chiroiu