OTP: Banca Națională a Ungariei nu se mai duce după inflație, ci urmărește creșterea economică

Știrea a fost publicată luni, 15 iunie 2015, 02:38 în categoria

OTP: Banca Naţională a Ungariei nu se mai duce după inflaţie, ci urmăreşte creşterea economică Banca centrală a Ungariei se îndepărtează de misiunea sa principală prevăzută în statut, țintirea unei inflații de 3% pe termen mediu, și își orientează eforturile către susținerea creșterii economice, alăturându-se astfel încercării guvernului lui Viktor Orban de a reduce datoria externă a țării.

Schimbarea politicii instituției centrale este „un pas ingenios“, consideră Csaba Szalma, administrator de fonduri la OTP Bank, cea mai mare bancă a Ungariei. Analistul crede însă că banca centrală riscă să strice percepția piețelor că instituția trebuie să fie un luptător pentru apărarea stabilității prețurilor, scrie Bloomberg.

„Mi se pare că banca centrală își mută atenția către țintirea unei anumite dobânzi pentru a ajuta guvernul să mențină costurile de împrumut la cel mai jos nivel posibil. Piețele vor începe să pună sub semnul îndoielii credibilitatea politicii băncii în legătură cu inflația“, afirmă Szalma.

Gyorgy Matolcsy, actualul guvernator al băncii centrale, este un apropiat al premierului, acesta deținând funcția de ministru al economiei în guvernul Orban până în 2013. Premierul l-a numit atunci în funcția de guvernator al băncii centrale și încă din acel moment analiștii au atras atenția asupra faptului că această mișcare va duce la limitarea independenței instituției și la intrarea sa sub influența guvernului. Fostul guvernator Andras Simor insista pe menținerea dobânzilor ridicate pentru a nu-i împovăra pe cei cu credite în valută și s-a opus presiunilor lui Orban pentru scăderea dobânzilor. Matolcsy a dus dobânzile la minime record în speranța că astfel va devaloriza forintul și-i va ajuta pe exportatori, impulsionând totodată creșterea economică.

La începutul lunii iunie, banca centrală a decis să forțeze băncile comerciale să-și sporească finanțarea către guvern prin cumpărarea de obligațiuni, descuranjându-le să-și parcheze excesul de lichiditate la instituția centrală. Nivelul ridicat al datoriei externe reprezintă unul din punctele slabe ale economiei ungare, situându-se la 86% din PIB la sfârșitul anului trecut. Ungaria este economia est-europeană cu cele mai mari datorii.

Tot mai mulți analiști și personaje din sfera acadmică consideră că prioritatea băncilor centrale stabilită în urmă cu mai bine de două decenii, și anume țintirea unei anumite inflații, ar trebui înlocuită cu o țintă de creștere economică. Băncile centrale ar căpăta astfel mai mult spațiu de manevră pentru a lupta pentru asigurarea avansului economic, stimulând astfel încrederea populației și a oamenilor de afaceri în creșterea PIB-ului.

Banca Ungariei a reluat ciclul de tăieri ale dobânzilor de referință în martie, după opt luni în care a menținut dobânda pentru a combate deprecierea forintului.

„Banca centrală se simte invincibilă, simte că nu există nimic în lume care ar putea să o forțeze să crească dobânzile într-un orizont de timp apropiat“, spune Szalma.

Banca centrală caută economiști „imigranți“ într-o țară care nu vrea străini

Banca centrală își caută un șef pentru Departamentul de Cercetare și este dispusă să angajeze inclusiv un imigrant economist, care nu este obligat nici măcar să cunoască limba maghiară, dacă are calificările necesare, scrie Portfoliu.hu. Banca pare astfel că nu urmează politica guvernului în ceea ce privește încurajarea revenirii în țară a ungurilor care lucrează în străinătate, și nici nu aderă la poziția executivului privind imigranții, pe care guvernul de la Budapesta ar vrea să îi țină departe de Ungaria, inclusiv prin închiderea cu un gard a graniței de sud. Obstacolul este, desigur, unul pentru imigranții ilegali.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Luiza Chiroiu

0 comments :

Trimiteți un comentariu