PIB-ul va crește cu peste 3% în 2015-2017, exporturile trec de 60 mld. € în 2016, iar cursul va rămâne în jurul a 4,4 lei/euro

Comisia Națională de Prognoză a îmbunătățit estimările privind principalii indicatori macroeconomici în perioada 2015-2018, în ton cu optimismul instituțiilor financiare internaționale care văd România printre campionii creșterii economice.

Economia va crește în perioada 2015-2017 cu peste 3% anual, iar în 2018 avansul PIB va ajunge la 4%, consumul intern, dar și revenirea surprinzătoare a investițiilor urmând să fie principalele motoare. Pe parcursul ultimilor șase ani de la izbucnirea crizei economice, România a înregistrat o creștere economică de peste 3% doar în 2013, ascensiunea PIB fiind atunci de 3,4%.

Exporturile vor continua să crească cu ritmuri de peste 7% anual și vor trece în 2016 de pragul de 60 mld. euro, iar în 2018 se vor apropia de 70 mld. euro, însă viteza importurilor va fi mai mare, potrivit estimărilor anunțate în prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Prog­noză.

Autoritățile mizează pe o creștere a industriei cu ritmuri de 4-5% anual, precum și pe o redresare nesperată a construcțiilor, care ar putea să crească cu 5-6% pe an. Lucrările de construcții au înregistrat anul trecut o scădere de 6,7%, indicând fragilitatea acestui sector. Cel mai important declin s-a înregistrat în zona con­strucțiilor inginerești (sau de infra­struc­tură), cu o scădere de 21,8%.

Îmbunătă­țirea previziu­nilor Comisiei de Prognoză vine după ce și Co­misia Europeană și instituțiile finan­ciare internaționale au devenit mai opti­miste în privința evoluției economiei României. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare consideră că România va înregistra în acest an una dintre cele mai rapide creșteri economice din Europa emergentă, de 3% în 2015 și 3,2% în 2016, susținută de redresarea zonei euro. În primul trimestru din acest an economia a accelerat și a făcut un salt surprinzător, de 4,3% față de T1/2014, marcând al doilea cel mai rapid ritm de creștere din ultimii șapte ani. Un ritm mai alert al PIB, de 5,2%, s-a înregistrat în ultimul trimestru din 2013.

Vestea bună privind creșterea eco­nomică de peste 4% din T1 i-a determinat pe analiști să pună „sub observare“ sau chiar să îmbunătățească, de la 3% spre 4%, prognozele privind creșterea economică pe întregul an.

Creșterea economică din T1 a surprins pe toată lumea, depășind și cele mai optimiste estimări ale analiștilor și ale autorităților. Și oamenii de afaceri spun că în primul trimestru a existat mai mult optimism în piață, iar accelerarea economiei a fost resimțită și în mediul de business.

Informații detaliate privind principalele motoare ale creșterii economice din primul trimestru urmează să fie anunțate în 4 iunie de Institutul de Statistică.

Consumul a avut contribuția cea mai mare la creșterea economică din primul trimestru, iar investițiile private au înregistrat și ele o revenire, în timp ce exporturile nete au avut o contribuție ușor negativă, apreciază analiștii.

Primele trei luni ale anului au adus vești bune de la cei mai importanți indicatori macroeconomici. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, cel mai important indicator privind consumul intern, s-a majorat cu 3% față de primul trimestru din 2014.

În martie însă, cifra de afaceri din comerț a scăzut cu 0,2% față de aceeași lună din 2014, acesta fiind primul declin consemnat de comerț după un an și jumătare de creșteri continue. Producția industrială, unul dintre cei mai importanți indicatori, a avansat cu 3,3% în primele trei luni ale anului. Și exporturile au făcut un salt de aproape 5%, la 13,4 mld. euro, susținute de relansarea economică din zona euro, însă ritmul de creștere al importurilor a fost mai mare, de 6,3%. Semne surprinzător de bune au apărut în T1 de la sectorul de construcții, care a crescut cu 13,4% comparativ cu aceeași perioadă din 2014, după mai mulți ani de scăderi.

Anul trecut, economia a făcut un salt de 2,8%, peste așteptări, ascensiunea PIB fiind susținută atât de cererea externă, cât și de revenirea cererii interne, în timp ce contribuția agriculturii a fost modestă. Industria a fost și anul trecut motorul economiei susținând alături de comerțul cu amănuntul creșterea PIB.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega