Sub bombardamentul veștilor proaste: Europa se otrăvește cu datorii, iar unul dintre cei mai influenți economiști spune că vor veni noi crize și a cerut ca bancherii să fie pedepsiți pentru „crimele“ lor

După aproape opt ani de la marea criză financiară mondială, apetitul piețelor pentru risc a revenit, iar experimentele monetare ale celor mai mari bănci centrale ale lumii au adus sistemele financiare și economiile într-un teritoriu total necunoscut, care lasă loc „pesimiștilor de serviciu“ să „terorizeze“ publicul cu avertismente că vor veni noi crize.

Goana investitorilor după profit și a companiilor după lichiditate face ca piața obliga­țiunilor riscante din Europa să se transforme într-o bulă periculoasă chiar dacă agențiile de rating trimit avertisment după avertisment, scrie The Wall Street Journal.

Stanley Fischer, vicepreședintele Rezervei Federale americane și unul dintre cei mai puternici bancheri ai lumii, a ieșit la rampă pentru a atrage atenția că este o greșeală să credem că nu vor mai fi crize financiare și a cerut ca bancherii să fie pedepsiți pentru „crimele“ lor.

Nouriel Roubini, economistul care a prezis criza financiară mondială și unul dintre cei mai populari analiști la nivel mondial, a avertizat și el că pe piețele financiare se dezvoltă o „bombă a lipsei de lichiditate cu explozie întârziată“ care, când va exploda, va face dezastru.

Michael Ivanovitch, tot un analist celebru, argumentează în presă de ce viitorul monedei euro este nesigur, iar din Germania vin alte vești pesimiste: rata nașterilor s-a prăbușit la cel mai scăzut nivel din lume, punând în pericol viabilitatea motorului de creștere al economiei europene.

Britanicii primesc și ei o doză de pesimism: economia lor ar avea cea mai redusă rezistență din G7, grupul celor mai dezvoltate țări ale lumii, dacă lumea ar fi lovită de o nouă criză financiară.

Publicul este bombardat cu tot felul de avertismente de criză, iar suflul exploziilor aduce publicitate „gardienilor“ care trag aceste semnale de alarmă. Însă cu siguranță aceste avertismente nu trebuie ignorate.

Vulturii de-abia așteaptă să moară cineva

Într-un articol de pe blogul The Wall Street Journal se arată că o bancă de investiții din Hong Kong specializată pe obligațiuni cu risc ridicat, este pregătită să se înfrupte din bula care crește pe piața datori­ilor riscante europene. Banca SC Lowy va lansa la Londra o platformă pentru obliga­țiuni cu yielduri (randamente) ridicate.

Piața europeană a obligațiunilor cu randamente ridicate a început în forță, volumul tranzacțiilor ajungând în primul trimestru la 40 de miliarde de dolari, nivel record pentru această perioadă, potrivit datelor Dealogic. Deși boom-ul este un semn că programul BCE de achiziții de active a impulsionat piața datoriilor, jucătorii de pe piață sunt speriați de lipsa de lichiditate. În martie, agenția de rating Fitch a avertizat că situația actuală, în care emitenții de obligațiuni cu risc ridicat se pot împrumuta la dobânzi extrem de mici, amintește de premisele crizei financiare din 2008.

Viitorul euro este nesigur

„Degradarea accentuată și continuă a situației politice din Franța este principala cauză a europesimismului meu“, scrie pentru CNBC Michael Ivanovitch, fost economist de top la OCDE și Fed. Acum el este analist independent.

Franța este țara care a inițiat și construit cele mai multe dintre politicile și instituțiile care au ca scop unirea unui continent cu țări diferite și ostile. Acum, Franța nu mai are forța să joace acest rol.

Economia, una dintre cele mai mari din zona euro, s-a împotmolit într-o criză economică și bugetară adâncă. Cea mai mare parte a francezilor nu mai vor ca François Hollande să concureze pentru un nou mandat de președinte. Nici rivalul al lui Hollande, fostul pereședinte Nicholas Sarkozy, nu este popular. Franța se confruntă cu o criză de leadership. Apoi, politicile economice ale Germaniei au pus în pericol uniuniea monetară. Mai multă integrare, care va veni cu continuarea transferului de suveranitate, va fi greu de vândut unui electorat deziluzionat. Orice demers pentru întărirea cadrului instituțional al zonei euro va trebui să aștepte până după următoarele alegeri franceze și germane, din mai și octombrie 2017.

Schimbările fundamentale în care stânga radicală a preluat puterea în Grecia, tendințe similare în Spania, „moartea“ politică a guvernului de stânga din Franța și victoria euroscepticilor în Polonia sunt semne de pericol pentru coaliția, acum vulnerabilă, aflată la guvernare în Germania, scrie  Ivanovitch.

Fischer de la Fed

Vicepreședintele Rezervei Federale americane (Fed) Stanley Fischer spune că ar fi o greșeală să credem că nu vor mai fi crize financiare, că nu este clar dacă economia americană este într-o așa-zisă „stagnare seculară“ sau într-un superciclu al datoriei și a avertizat autoritățile să nu lase garda jos doar pentru că în prezent situația financiară este stabilă. Fischer a subliniat că bancherii ar trebui pedepsiți pentru „crimele“ financiare săvârșite de ei, dar și că nu este clar dacă guvernul are sufciente unelte pentru a preveni toate crizele financiare.

Fed a cauzat o minicriză valutară pe piețele emergente când a sugerat că va începe să restrângă programul de achiziții de active prin care a stabilizat piețele după marea criză financiară. Deși a devenit clar că marea criză a fost cauzată de lăcomia anumitor bănci, mai ales din SUA, niciun bancher de tot nu a fost trimis la închisoare sau măcar judecat. Fed este criticată că nu este mai dură cu băncile.

Roubini

Roubini, fost consilier al Trezoreriei americane și al FMI, s-a alăturat numărului în creștere de observatori care spun că sunt îngrijorați de „lipsa severă de lichiditate de pe piețe“, scrie CNN.

În timp ce dobânzile de referință din diferitele state ale lumii au adus mai multă lichiditate în economie, au provocat și o „secetă severă de lichiditate pe piețe“, argumentează Roubini.

Acest „paradox“, explică el, a devenit apparent în timpul mai multor evenimente apărute în ultimii ani, inclusiv în „flash crash-ul“ din 2010, criză în care acțiunile de pe bursele americane s-au prăbușit cu aproape 10% în 30 de minute, și în explozia recentă instantanee de luna trecută de la 0,05% la 0,8% a yieldurilor obligațiunilor germane cu scadența la 10 ani. Economistul a spus că diferențele dintre lichiditatea din economie și cea din piețe este cauzată de mai mulți factori, printre care ascensiunea tranzacțiilor de mare frecvență, greu de controlat.

„Această combinație între lichiditatea macro și lipsa de lichiditate din piețe este o bombă cu explozie întârziată. Până acum a adus doar prăbușiri rapide și schimbări bruște ale prețurilor acțiunilor și obligațiunilor“, a afirmat Roubini. Orice spune economistul reverberează în presă, iar el are nevoie de publicitate deoarece conduce o firmă de analiză financiară cu sedii în New York, Londra și Singapore.

Copiii

Cât despre Germania, cea mai mare economie europeană, rata națerilor s-a prăbușit la cel mai redus nivel din lume, iar forța de muncă va începe să cadă până la începutul anilor 2020 într-un ritm mai rapid decât cel din Japonia, ceea ce va pune în pericol viabilitatea economiei, scrie The Telegraph, o publicație britanică cu tendințe eurosceptice. Un studiu al Institutului de Economie Mondială de la Hamburg a calculate că numărul mediu de nașteri la mia de locuitori a scăzut la 8,2 în perioada 2008-2013, acutizând criza demografică din Germania. În Japonia, unde criza demografică pune presiuni mari pe economie, indicatorul s-a situate la 8,4.

„Nicio altă țară industrializată nu se deteriorează atât de rapid în pofida fluxului puternic de forță de muncă tânără. Germania nu poate rămâne un centru dinamic de business pe termen lung fără o forță puternică de muncă“, au avertizat specialiștii institutului.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru