Valoarea medie cu care statul vrea să despăgubească persoanele fizice și juridice pe traseul celor 20 de kilometri de centură este de circa 160 de lei pe metrul pătrat.Statul român se pregătește să exproprieze circa 293.000 de metri pătrați pentru lărgirea la patru benzi a 20 de kilometri din centura Capitalei, între A1 București-Pitești și pasajul Chitila (8,7 kilometri), respectiv între DN 2 (Voluntari) și A2 București-Constanța (11,3 kilometri), valoarea despăgubirilor ridicându-se la 47,6 milioane de lei, potrivit unui proiect de hotărâre a guvernului privind declanșarea procedurilor de expropriere, publicat pe siteul Ministerului Transporturilor.
Cea mai mare despăgubire ar urma să fie acordată unei persoane fizice, Bogaciu Ion, care va primi 3,9 milioane de lei pentru
604 metri pătrați în zona Afumați. De asemenea, și compania Eisberg, subsidiara locală a grupului elvețian Eisberg, ar urma să primească 2,5 mil. lei pentru 4.069 de metri pătrați în orașul Pantelimon, unde de altfel compania are o fabrică în care procesează salate. Printre viitorii despăgubiți se numără mai multe persoane fizice, care în schimbul câtorva mii de metri pătrați ar urma să încaseze chiar și câteva milioane de lei. De asemenea, dealerul auto Autoklass Center și grupul Romstal, specializat în distribuția de produse sanitare, termice și electrice, ambele controlate de italianul Enrico Perini, vor primi 0,9 milioane de lei pentru aproape 7.000 de metri pătrați în Chitila, reiese din datele proiectului de hotărâre de guvern.
Printre despăgubiți se numără și Titan Mar, companie controlată de fostul ministru al economiei Adriean Videanu, care ar putea primi aproape 0,3 milioane de lei pentru puțin peste 1.500 de metri pătrați în Chiajna.
Lista cu exproprieri vine în contextul în care centura Capitalei, unul dintre cele mai circulate drumuri din România și principala arteră comercială care leagă Capitală de restul țării, a fost mereu trecută cu vederea de autorități, motiv pentru care doar 20 din cei 72 de kilometri ai șoselei sunt în prezent lărgiți la patru benzi. Pe restul de 52 de kilometri se circulă extrem de greu, cu o viteză medie de doar 17 kilometri/h, potrivit Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
Deși Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a tot încheiat contracte pentru reabilitarea sau lărgirea la patru benzi a centurii, multe dintre ele au fost reziliate, fie din cauza lipsei de finanțare, fie din cauza intrării în insolvență a uneia dintre firmele constructoare implicate în contracte.
În prezent se află în lucru un singur tronson de 8,7 kilometri între A1 și Chitila, pentru care ar urma să fie alocată o parte din exproprierile de peste 47 de milioane de lei. Pe acest tronson, firma românească Delta ACM 93 lucrează alături de firma azeră Azvirt, urmând să finalizeze procesul de extindere a centurii în decembrie 2015.
Pe celălalt tronson, între Voluntari și A2, contractul de lărgire la patru benzi a fost reziliat în februarie 2015, după ce compania de construcții care realiza proiectul, Tehnologica Radion, a intrat în insolvență.
„În prezent CNADNR pregătește documentația necesară unei noi proceduri de achiziții publice pentru semnarea unui nou contract de execuție lucrări (pentru tronsonul dintre Voluntari și A2 – n.red.)“, se arată într-un răspuns al Ministerului Transporturilor adresat către un deputat român, potrivit datelor de pe site-ul Camerei Deputaților. Ambele tronsoane, atât cel dintre Voluntari și A2, cât și cel dintre A1 și Chitila, fac parte din jumătatea nordică a centurii, din care 20 de kilometri, între Chitila și Voluntari, sunt deja lărgiți la patru benzi.
Ministerul Transporturilor estimează că până la finalul anului 2018 întreaga centură a Capitalei va fi lărgită la patru benzi.
Centura Bucureștiului nu a fost niciodată o prioritate pentru guvern, astfel că la peste 25 de ani de la Revoluție viteza medie cu care se circulă pe această șosea este de doar 17 km/h. Pe centură există mai multe puncte “nevralgice”, unde se formează cozi, așa cum se întâmplă la Domnești, spre exemplu. Aici se pregătește construcția unui pasaj suprateran care să fluidizeze traficul. Mai mult, centura Capitalei, cel puțin în partea de sud, este plină de gropi, iar în unele intersecții, fluxul de pe centură trebuie să cedeze trecerea drumurilor cu care se intersectează, astfel că traversarea variantei de ocolire a Bucureștiului se face extreme de greoi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu