Agenția Națională de Administrare Fiscală a anunțat ieri că începe verificarea persoanelor fizice cu venituri mari care prezintă „risc fiscal ridicat“, în grupul-țintă vizat de inspectorii Fiscului intrând astfel patru tipuri de persoane cu cheltuieli considerate semnificative: asociați sau acționari care au împrumutat firma cu mai mult de 200.000 de lei (45.000 de euro), persoane care cumpără bunuri sau case de peste 70.000 de euro, persoane fizice cu depozite anuale mai mari de 150.000 de lei (34.000 de euro) sau persoane fizice care au cumpărat mașini mai scumpe de 25.000 de euro.Consultanții fiscali sunt însă sceptici în ceea ce privește anunțul ANAF, având în vedere că procesul presupune „estimări“ ale veniturilor sau cheltuielilor persoanelor fizice, estimări care pot fi ușor de contestat.
„Cred că este o măsură mai degrabă mediatică. Sigur, fenomenul este de luat în considerare, dar acțiunile ANAF în urma acestei povești vor fi foarte contestate, pentru că, în primul rând, modul în care se estimează veniturile sunt neclare, iar orice estimare va genera discuții tocmai pentru că este estimare. Este greu să stabilești care sunt cheltuielile lunare ale unei persoane care ține banii «la ciorap», pentru că nu știi în primul rând cât încasează“, a explicat Dan Bărăscu, partener taxe la firma de audit și consultanță fiscală BDO.
Averea semnificativă „afișată“ a persoanelor fizice – imobile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, creanțe din creditări acordate companiilor și/sau persoanelor fizice, depuneri semnificative în conturi bancare din România sau din străinătate, cheltuieli personale ridicate – va trebui astfel corelată cu veniturile declarate la Fisc.
„Fiscul are la dispoziție informațiile privind achizițiile de proprietăți și de mașini cel mai probabil de la direcțiile locale de taxe și impozite din cadrul primăriilor. De acolo există pârghii pentru identificarea persoanelor care au făcut achiziții, când le-au făcut și la ce valoare. Mai greu va fi dacă, de exemplu, o mașină este cumpărată pe companie, pentru că va trebui să se facă o corelare cu acționarii companiei. Iar depozitele anuale se văd în raportările de la bănci, instituții care oricum trimit Fiscului aceste informații“, a mai spus Dan Bărăscu.
În opiniea lui, noile acțiuni ale Fiscului nu vizează neapărat trecutul, ci viitorul, pentru că ar fi „o dovadă de ipocrizie“ dacă ANAF ar începe acum să spună că nu știa că maneliștii nu plătesc impozite.
„Nu cred că se poate vorbi de o componentă penală în urma aplicării noilor măsuri, câtă vreme ANAF a acceptat tacit, ani la rând, astfel de practici. Pe de altă parte, este posibil ca în cazul maneliștilor să nu existe posibilitatea legală de impozitare a bacșișului primit la o nuntă, poate fi considerat cadou voluntar de la nuntași“, a mai spus Bărăscu.
„În relația cu administrația fiscală nu există nicio garanție concretă contra abuzurilor. Practic, garanția este ANAF, care trebuie să vină în sprijinul contribuabililor, dar există riscul de abuzuri prin prisma faptului că ANAF este la rândul său controlată de Curtea de Conturi, iar inspectorii, de frică să nu aibă probleme la controalele Curții de Conturi, să aibă o abordare ultraprudențială, iar acest lucru să se răsfrângă asupra contribuabililor“, a mai spus Dan Bărăscu.
0 comments :
Trimiteți un comentariu