Banca Transilvania: În situația actuală a economiei „PIB-ul potențial“ va accelera spre 4,5%

„PIB-ul potențial“, care reflectă nivelul ofertei agregate într-o economie atunci când „factorii de produc­ție“ (capital, mun­că, productivitate) sunt utilizați la capacitate, a intrat pe o tendință ascendentă din 2014 și va accelera pe termen mediu până la un nivel de peste 4,5% an/an în 2017, potrivit unei analize a

Băncii Transilvania

.

Analiza ia în calcul prevederile noului Cod fiscal, dar nu și viitoarea lege a salarizării bugetarilor, care ar putea împinge creșterea economică peste PIB-ul potențial, caz în care economiștii BT se așteaptă la o intervenție a Băncii Naționale în sensul majorării dobânzii-cheie în încercarea de a stăvili consumul. „În acest context, de evoluție a economiei la un ritm peste potențial, ne așteptăm la posibilitatea reac­ției politicii monetare pentru a contracara riscul de acumulare de derapaje și a contribui la creș­terea durabilă a economiei“, arată Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, în studiul citat.

Ipoteza stimu­lă­rii creș­­terii economice prin consum peste potențialul economic (PIB-ul poten­țial) a fost unul dintre motivele pentru care unii economiști din Banca Națională și de la Consiliul Fiscal s-au opus primei variante a Codului fiscal, ce intră în vigoare la 1 ianuarie viitor, care prevedea reduceri considerabile de taxe. Astfel de reduceri masive de impozite ar fi contribuit, în opinia acestor economiști, la dezechilibrarea bugetului statului prin majorarea peste limita acceptabilă a deficitului bugetar, dar și la majorarea consumului, majorare care ar fi stimulat economia dincolo de potențialul ei de 4% la acest moment (în analizele BNR și ale Consiliului Fiscal).

Acest lucru ar însemna o majorare a importurilor întrucât economia nu produce la nivelul cererii stimulate de reducerea taxelor, cu consecințe negative pentru deficitul comercial și pentru deficitul de cont curent al balanței de plăți.

WikiZF: Profilul companiei

Banca Transilvania

Consumul intern crește în ultima vreme, într-o proporție însemnată, ca urmare a majorării salariilor și a pensiilor, dar și a reducerii dobânzilor.

După o creștere de 7% anul trecut, consumul a avansat la șapte luni cu 5,6%, an/an. Însă, pe fondul reducerii TVA la 9%, de la 1 iunie, consumul la alimente a avansat în iunie și iulie cu peste 20% față de lunile corespunzătoare ale lui 2014. Este, prin urmare, de așteptat care reducerea TVA la 20% de la 24%, din 2016, dar și anunțatele creșteri de salarii, să stimuleze și mai mult consumul, caz în care BNR chiar a amenințat că va majora dobânda-cheie aflată acum la 1,75%, ceea ce va scumpi creditele în lei.

Economiștii care se opun creșterii economice prin consum subliniază avantajele creșterii prin investiții care ar stimula PIB-ul potențial, adică oferta, eliminând riscul consumului exagerat din import cu consecințe negative asupra balanței de plăți și a balanței comerciale.

Economia are însă nevoie de creșteri anuale de peste 5% pentru a reduce din decalajele ce o despart de UE. După 26 de ani de tranziție, nivelul de trai în România este la jumătatea mediei UE (la paritatea puterii de cumpărare), în vreme ce salariile sunt la un sfert din această medie.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel