Piețele pariază că Banca Centrală Europeană își va arunca în lupta cu stagnarea economică, cu deflația și cu volatilitatea de pe burse întregul arsenal de arme atomice, că va cheltui practic nelimitat pe achizițiile de active.Însă la șase luni de când banca centrală a zonei euro a intrat în acest război al devalorizării și întăririi piețelor, voci chiar din interiorul instituției spun că experimentul deja s-a împotmolit.
În SUA, pionierul programelor de Quantitative Easing (achiziții masive de active cu bani electronici), după șase ani de experimente și 4.500 miliarde de dolari cheltuiți, Rezerva Federală recunoaște că bomba sa nucleară s-ar putea să fi fost la fel de eficientă ca o salvă de obuze de paradă pentru economie.
Economistul austriac Ewald Nowotny, membru în consiliul guvernator al BCE, a explicat într-un interviu acordat Bloomberg că programul de achiziții de active al băncii „nu a avut atât de mult succes pe cât am sperat“.
Cauza: insuficiente active diponibile pentru vânzare și … birocrația, durata prea mare a procesului de achiziție.
Eficiență „limitată“
Pentru Reuters, Nowotny a explicat că „este clar că eficiența politicilor monetare este limitată“ și a avertizat că în următoarele luni sau chiar luna viitoare zona euro ar putea intra în deflație, tendința descendentă a prețurilor care, pe termen scurt, impulsionează puterea de cumpărare a populației, dar pe termen lung erodează profiturile și puterea de a investi a companiilor, obligate astfel să diminueze cheltuielile, inclusiv cu forța de muncă.
În SUA, cea mai mare economie a lumii, pentru unii analiști scăderea prețurilor materiilor prime reprezintă un semn al ineficienței QE. Acest ciclu descendent a început cu două luni înainte ca Fed să-și pornească programul de achiziții de obligațiuni, iar scăderea continuă. Pe o piață normală, prețurile se diminuează când cererea scade în raport cu oferta. În SUA, cererea populației, sau cheltuielile, reprezintă 70% din Produsul Intern Brut. Materiile prime sunt cu peste 60% mai ieftine în raport cu maximul atins în iulie 2008.
Stephen Williamson, vicepreședintele Fed St. Louis, a recunoscut că QE nu a reușit să-și atingă obiectivele, potrivit CNBC. „Din câte știu, nu există vreo analiză care să confirme că există vreo legătură între QE și țintele supreme ale Fed – inflația și activitatea din economia reală. Din contră, există anumite dovezi care arată că QE nu a reușit să creeze inflație. Spre exemplu, în pofida achizițiilor masive de active din SUA, Fed nu a atins ținta de inflație de 2%“, a spus Williamson. Aceste opinii, care sugerează că achizițiile nu au impulsionat economia, sunt conținute într-o analiză elaborată de oficialul Fed.
În loc de inflație „bună”, avem deflație
Williamson notează că dobânzile 0 implementate încă din 2008 cu scopul de a produce inflație „bună” au avut ca efect exact opusul. Bancherul crede, de asemenea, că ghidul intențiilor sale pe care Fed l-a oferit publicului (forward guidance) nu reprezintă decât un mix de promisiuni încălcate care i-a zăpăcit pe investitori.
Pe de altă parte, prin achizițiile de active, Fed i-a asigurat pe investitori că nu au fost repetate erorile Marii Depresiuni economice, a explicat Williamson.
Unul din sectoarele în care programul QE se pare că a fost eficient este bursa de acțiuni, unde indicatorul S&P; 500 a crescut cu 215% față de minimele recesiunii, atinse în martie 2009. “Succesul” de pe burse a fost nociv pentru societate în ansamblul ei. Una din principalele critici aduse QE este aceea că impulsionând bursele a amplificat inegalitatea în ceea ce privește distribuirea veniturilor, a avuției țării, făcându-i pe bogați și mai bogați. Oricât de mulți bani ar avea, miliardarii nu pot cheltui atât de mulc cum poate face populația. Cheltuieli mai mari din partea populației înseamnă în SUA creștere economică mai puternică. Prea puțini din banii Fed au ajuns în economia reală.
QE se pare că nu are efectele scontate nici în alte țări. “Elveția și Japonia, unde balanțele băncilor centrale sunt mult mai mari, în raport cu PIB-ul, decât în SUA se confruntă cu inflație redusă sau chiar deflație”, a mai scris Williamson.
În Europa, BCE a intenționat să inunde, în stil american, sistemul financiar cu lichiditate cumpărând de pe piețe obligațiuni în speranța că va deschide astfel apetitul pentru risc al investitorilor, așa cum a făcut Fed în urmă cu șase ani, după prăbușirea catastrofală a băncii americane de investiții Lehman Brothers. Luna trecută, acțiunile de pe bursele europene au pierdut 526 de miliarde de dolari din valoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu