Volatilitatea redusă pe piața valutară, respectiv stabilitatea cursului de schimb leu/euro, și volumele mici de tranzacționare au devenit în ultimii ani noua normalitate, iar din cauza îngustării spread-ului dealerii din bănci au o activitate mai puțin intensă.Dacă în anii 2007 și 2008 spread-ul, adică ecartul dintre cotația minimă și cea maximă leu/euro din fiecare an, era de două cifre, respectiv 13-14%, în ultimii ani spread-ul a coborât, încadrându-se în intervalul 3-7%.
Băncile cumpără zilnic și vând valută fie în relație cu clienții lor, fie între ele. Din volumul total al tranzacțiilor, operațiunile cu clientela, segment în care sunt incluse și tranzacțiile derulate de jucători offshore, au cea mai mare pondere.
După ce înainte de criză pozițiile speculative ale investitorilor aveau o influență majoritară în piața valutară autohtonă, în ultima perioadă influența evoluției comerțului exterior a devenit mai importantă, după cum spun unii analiști.
Tranzacțiile sunt mai animate atunci când se intensifică activitatea jucătorilor străini și există un volum mai însemnat al tranzacțiilor comerciale externe.
Volatilitatea ține în principal de caracteristicile fiecărei piețe în parte și de strategia băncii centrale de a interveni pentru a menține stabilitatea cursului de schimb.
Pe piața locală, cursul leu-euro devine de obicei teren de luptă în războaiele politice. Dar și tensiunea de pe piețele internaționale învolburează uneori apele pe plan local, determinând creșterea cursului leu/euro și a dobânzilor la lei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu