Piața farma fierbe din cauza prețurilor la medicamente și a taxei clawback. „Jumătate din farmacii ar putea dispărea într-un an“

Scăderea administrativă a prețurilor la medicamente, creșterea constantă a taxei clawback și lipsa de transparență a modului în care aceasta este administrată aproape că aruncă în aer piața farmaceutică din România.

Piața farma locală ar putea rămâne fără jumătate din  farmacii în următorul an, reducerea prețului la medicamente impusă de guvern nu va aduce bani în plus la buget, iar pacienții vor fi nevoiți să scoată și mai mulți din buzunar pentru a se trata, pentru că medicamentele ieftine au devenit nerentabile pentru producători și ar putea să dispară – acesta este scenariul pe care reprezentanții lanțurilor de farmacii, ai producătorilor și distribuitorilor de medicamente îl „pictează“ pentru evoluția pieței din România. Scăderea prețurilor la medicamente aplicată din 2015, după un ordin care ar fi trebuit să intre în vigoare în anul 2009, a fost cireașa de pe tort pentru industria de medicamente, în care ju­cătorii plătesc deja până la 25% din cifra de afaceri pentru clawback. Unii jucători din distribuție și reprezentanți ai lanțurilor de farmacii au avut scăderi de 17% ale veniturilor din cauza prețului scăzut la medi­ca­mente.

„Statul nu a făcut nicio economie reală cu reducerea prețului la medicamente. Sigur, trebuia aplicat ordinul legat de reducerea prețului dat în anul 2009, însă treptat, nu deodată. Dacă ar fi fost vorba despre o scădere anuală de 2%-3% nu ar fi fost un impact așa mare în business, este un procent care permite adaptare. Distribuitorii și farmaciile lucrează cu venituri în minus de 17%“, a spus Robert Popescu, președinte al Asociației Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), prezent ieri la ZF Pharma Summit ’15. Evenimentul a fost organizat de ZF în parteneriat cu Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), Antibiotice Iași, Casa de avocatură Ionescu și Sava, Casa de avocatură „Bondoc și Asociații“, EASI Logistic, Far­mexpert, Honda Tra­ding Romania, Janssen (parte a Johnson & John­son), McCann Erick­son, Micro­soft, PeliFi­lip, Por­sche Fi­nance Group și Te­ra­pia.

„Scăderea de pre­țuri nu cred că încu­rajează piața locală. Se pune pro­blema  dacă dis­ponibi­litatea me­dica­mentelor se va îm­bunătăți. În perioada iulie 2015 - iulie 2016 creșterea totală va fi de 1%, așa că nu se va obține o dinamică a accesibilității decât foarte punctual prin reducerea de prețuri. Nu toate produsele vor rezista la prețurile curente. Cheltuiala totală cu medicamente nu va scădea, iar pentru finalul acestui an cred că vom vedea o scădere a pieței de 2,8%“, este de părere Petru Crăciun, directorul general al firmei de cercetare Cegedim.

În același timp, Robert Popescu a mai susținut că, dacă aceste două elemente – prețul la medicamente și taxa clawback – vor rămâne în formula din prezent, apro­ximativ jumătate din farmacii vor dispărea, iar companiile care vor alege să nu retragă produse de pe piață vor recurge la restrângerea disponibilității lor pe piața locală.

„Pe anumite produse, incidența (disponibilitatea – n.red.) medicamentelor a scăzut cu 50% din cauza scăderii prețurilor“, a precizat el.

De altfel, cea mai mare parte a jucătorilor privați din industria farma susțin că, deși statul a decis reducerea prețurilor la medicamente, în realitate nu va reuși să facă nicio economie și, mai mult, pacienții vor plăti mai mult pentru medicamente.

În opinia lui Petru Crăciun de la Cegedim, în perioada următoare pe piața farma vor exista mai multe ieșiri de medicamente ieftine, care, odată cu impunerea reducerii prețurilor acestora, au ajuns neprofitabile. Prin urmare, pacienții, în lipsa variantelor ieftine de tratament, vor fi nevoiți să se îndrepte tot spre produse mai scumpe.

„Se va încerca supraviețuirea prin schimbarea portofoliului jucătorilor. Pot să înțeleg motivația de a scădea prețurile la medicamente, pentru că orice client vrea o calitate bună la cel mai bun preț, dar modul în care a fost gândită această măsură se îndepărtează de nobila intenție din spate“, adaugă el.

Pe de altă parte, Marius Savu, președintele Agenției Naționale a Medicamentului (ANM), susține că, fiind vorba despre un ordin dat în anul 2009, deci despre o lege, acesta trebuia aplicat la un moment dat, situație pe care jucătorii din domeniu trebuie să o accepte. Totuși, admite faptul că scăderea prețului la medicamente cu 15%-20% este posibil să fi generat și efecte mai puțin plăcute, cum ar fi scoaterea din zona profitabilității a unor produse.

„Ordinul de preț actual al medicamentelor este valabil din 2009, dar nu a fost aplicat. Cred că este momentul ca actorii principali să stea împreună și să reevalueze cum ar trebui să arate o structură de preț atractivă pentru sistemul public și corectă pentru industrie“, spune Marius Savu.

El a mai precizat și faptul că anumite nereguli din sistemul de sănătate din România au drept cauză lipsa de transparență. Astfel că, de la finalul acestei luni, ANM va publica pe site finanțările date de companiile farmaceutice diferiților prestatori de servicii, medici sau farmaciști.

Pe lângă prețul medicamentelor și taxa clawback (care, spun jucătorii privați, a crescut de la trimestru la trimestru) și transparența este unul dintre cele mai dezbăture subiecte în rândul actorilor principali din acest sector.

„Din 500 de milioane de lei plătite de producătorii de mediamente generice pentru taxe, estimăm că 200 au fost generate de erori de calcul ale CNAS în ceea ce privește taxa clawback. În prezent, 50% din costul unui medicament reprezintă taxe și impozite“, a adaugat Dragoș Damian, directorul general al Terapia (din cadrul SUN PHARMA Company) și președinte al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Lucian Bondoc,

managing partner, Casa de Avocatură Bondoc și Asociații

- Ce plătește statul pentru medicamente a rămas la fel în ultimii ani, iar  clawback-ul a fost din ce în mai mare pentru că există un decalaj în piață privind modul de compensare a facturilor. Asta înseamnă că și în trimestrul următor vom vedea un clawback mai mare. Vedem o lipsă de medicamente în piață, logică de altfel, având în vedere că avem cel mai mic preț la medicamente din Europa, astfel că devine mai interesant să vinzi în afară.

- Anul viitor există riscul unei retrageri masive de medicamente. Se câștigă foarte multe dosare în instanță pe clawback, avem peste 200 în instanță. Dacă nu s-ar fi redus prețurile, clawback-ul ar fi continuat să crească nominal.

Thierry Schulmann,

chief growth officer, McCann Health Europe

- În România se dă o luptă pe prețul produsului. Dar poate că ar trebui să fie văzută altfel problema. Poate ar trebui să fim mai atenți la sănătate, să nu fumăm, astfel încât să nu ne îmbolnăvim.

- Specialiștii în medicină din Europa folosesc resursele digitale pentru job cam 1,5 ore pe zi. Aproximativ 96% dintre aceștia au un computer, 86% au un smartphone, iar 75% au tabletă. Circa 67% dintre specialiști au toate cele trei dispozitive mobile. Ei găsesc informații pentru uz profesional pe laptop în proporție de 67%, pe smartphone 40% și pe tabletă 20%.

- Cele mai populare aplicații mobile pentru specialiștii în sănătate sunt: Medscape, MedCalc, Univadis, PubMed On Tap, New England Journal of Medicine.

Jacopo Murzi,

managing director al Janssen, companie farmaceutică a Johnson & Johnson

- Trebuie să ne întrebăm ce spun sediile centrale despre România ca zonă de investiții. Există câteva riscuri importante ale pieței locale, ca urmare a ultimelor evenimente din industrie. Legile în vigoare nu arată o perspectivă pe termen mediu și lung. Iar pacienții vor suferi pentru că cel mult 10%-20% din ei vor mai avea acces la medicamentele de care au nevoie din cauza scăderii prețurilor.

Dorel Săndesc,

secretar de stat în Ministerul Sănătății

- Am reușit să obținem un buget mai mare, de 50 mil. euro, pentru sistemul național integrat de management al marilor urgențe spitalicești și intraspitalicești. Astfel, am dotat, la nivel centralizat (minister), mai multe secții de urgență din țară. Au fost salvați mii de oameni. Era și încă este nevoie de o atenție mai mare în unitățile de primiri urgențe din sectorul public pentru că pacienți în stare gravă erau tratați cel mai bine în stradă.

Radu Ionescu,

partener al Casei de Avocatură Ionescu și Sava

- Avem pe rol peste 20 de dosare depuse de clienții noștri privind aplicarea taxei clawback. Până acum am recuperat 20 de milioane de lei în astfel de procese. Și vedem o apetență crescută pentru contestarea taxei din partea unor jucători care în faza inițială a aplicării sale nu au vrut să inițieze nicio acțiune.

Călin Gălășeanu,

președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente

- Este adevărat că prețurile medicamentelor nu au fost revizuite timp de cinci ani. Dar a existat taxa clawback, ceea ce a compensat această nerevizuire. Iar taxa crește trimestrial din cauza faptului că România încă este subfinanțată din punctul de vedere al pieței de medicamente.

Marius Savu,

președintele Agenției Naționale a Medicamentului

- Una dintre acțiunile care urmează să fie aplicate în sectorul farma pentru a crește transparența este publicarea pe o platformă a finanțării făcute de către companiile farmaceutice prestatorilor de servicii, medici sau farmaciști. Site-ul va fi administrat de ANM. Toate sumele și comisioanele au fost deja declarate către noi, urmează să le publicăm.

- În 2016 nu cred că se pune problema realizării de economii pentru a suplimenta bugetul alocat medicamentelor, datorită creșterii economice.

Petru Crăciun,

director general al Cegedim

- Scăderea de prețuri nu cred că încurajează piața locală. Se pune problema, dincolo de industrie, din partea pacienților și a profesioniștilor în sănătate, dacă disponibilitatea medicamentelor se va îmbunătăți. În perioada iulie 2015-iulie 2016, creșterea totală va fi de 1%, așa că nu se va obține o creștere a accesibilității decât foarte punctual prin reducerea de prețuri.

- Nu toate produsele vor rezista la prețurile curente. Cheltuiala totală cu medicamente nu va scădea, iar pentru finalul acestui an cred că vom vedea o scădere a pieței de 2,8%.

Ruxandra Vasilescu

senior consultant, McCann Bucharest

- Discuția despre medicamente este o harababură totală. Pacienții sunt confuzi, nu știu exact ce să cumpere și nici cât vor plăti mâine pe un produs.

- În ultimii cinci ani am încercat să introducem o componentă mai practică, și anume comunicarea pe zona farma. Avem o echipă dedicată pentru asta, cu expertiză în domeniu. McCann Health face parte din rețeaua globală.

Petru Jucovschi,

cloud solutions architect, Microsoft România

- Doar un procent de 18% din personalul din industria farma este mulțumit de activitățile curente din zona digitală. Procentul nu s-a schimbat în ultimii cinci ani. Acest lucru arată că industria farma are o reticență la schimbare vizavi de direcțiile pe care le au companiile, iar coordonarea și controlul în cadrul proceselor sunt total diferite de cum ar trebui să fie. Și nici trainingul nu a fost o prioritate.

Robert Popescu,

președintele Asociației Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România

- Statul nu a făcut nicio economie cu reducerea de prețuri. S-ar putea ca aceste economisiri să se regăsească într-o scădere a clawback-ului, dar nu s-a realizat o economie la fondul național de asigurări de sănătate. Distribuția și farmaciile au avut o scădere de 17%-18% dintr-o dată. Trebuia aplicat ordinul din 2009, însă putea fi făcută o reducere graduală a prețurilor, anual, de 2%-3%, procent suportabil.

Dragoș Damian,

director general al Terapia și președinte al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR)

- Medicamentele ieftine vor fi înlocuite de alternative mai scumpe. Deci costul cu sănătatea va crește. Medicamentele au același preț de cinci ani. Peste 1.000 de medicamente nu mai au rentabilitate din cauza scăderii prețurilor.

- Din 500 mil. lei plătite de producătorii de medicamente generice estimăm că 200 mil. lei au fost plătite pe erori de calcul ale CNAS cu taxa clawback.

A patra ediție a ZF Pharma Summit ’15 este organizată în parteneriat cu Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), Antibiotice Iași, Casa de avocatură Ionescu și Sava, Casa de avocatură „Bondoc și Asociații“, EASI Logistic, Farmexpert, Honda Trading Romania, Janssen (parte a Johnson & John­son), McCann Erick­son, Microsoft, PeliFi­lip, Porsche Fi­nance Group și Tera­pia.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Corina Mirea