marți, 22 septembrie 2015

Stat vs privat: vârfurile din școlile românești vor să lucreze în corporații

Stat vs privat: vârfurile din şcolile româneşti vor să lucreze în corporaţii O treime din elevii de gimnaziu și de liceu care au participat la olimpiade naționale spun că imediat ce termină studiile și-ar dori să lucreze într-o companie privată.

În același timp, ideea de a deveni profesori, de a lucra în instituțiile publice din România este ultima opțiune a vârfurilor din școlile românești, arată un studiu realizat de

BCR

în care au fost implicați peste 1.500 de elevi de gimnaziu și de liceu, dar și profesori.

„Dorința tinerilor de a lucra într-o proporție mai mare în mediul privat este o consecință a modului în care a evoluat societatea noas­tră. Mediul privat îndepli­neș­te o anumită func­țiune, adică a­proa­pe întot­dea­una a oferit salarii mai mari ca în mediul public, însă a fost mai puțin stabil. Iar tinerii, în prezent, încă sunt mai atrași de ideea unor venituri mari. În plus, oferta de joburi din privat este mult mai mare. Dacă lucrurile ar fi stat invers, probabil că și opțiunea lor ar fi fost alta“, este de părere sociologul Alfred Bulai.

El mai precizează însă că în România lucrurile funcționează altfel decât în vest. Adică, ideea de a lucra în sistemul de stat a fost anatemizată, în timp ce în vest, în SUA, spre exemplu, primarii și apoi avocații, medicii și profesorii sunt printre cei mai respectați profesioniști din societate. Pe când pe plan local în special cei care lucrează în administrația publică, fie ei profesori sau medici, și-au pierdut din statutul pe care îl aveau odată. Mai mult, și salariile acestora sunt printre cele mai mici din economie, lucru care i-a făcut pe mulți să părăsească țara pentru economii unde aceste meserii sunt recompensate mai bine.

WikiZF: Profilul companiei

BCR

„În ultimii ani, românilor li s-a tot spus că cei din mediul de stat sunt ținuți în spate de cei din mediul privat, iar medicii, spre exemplu, au fost invitați să părăsească țara dacă își doresc. Într-un astfel de context, ideea de a lucra la stat este prea puțin atractivă“, adaugă Alfred Bulai.

Printre primele opțiuni ale tinerilor olimpici din România în ceea ce privește parcursul lor profesional imediat după ce și-au finalizat studiile se mai numără și varianta „refugierii“ în cercetare, dar și construirea unui business propriu. Astfel că, odată porniți pe drumul competițiilor, tinerii olimpici se orientează către medii în care provocarea devine o constantă pentru a putea să își câștige existența.

Studiul realizat de BCR a fost prezentat în cadrul unui eveniment în care reprezentanți ai Fundației eMag, care a creat o rețea de 14 centre de pregătire pentru olimpici în România, au anunțat că retailerul online va investi 650.000 de lei în perioada 2015-2016 pentru inaugurarea unor noi astfel de centre, însă cu focus pe ultraperformanță (pe pre­gătirea elevilor pentru competiții internaționale de matematică, fizică și informatică).



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Corina Mirea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu