Angajatorii spun că proiectul de modificare a Codului muncii, care a trecut tacit de Senat și acum este în discuții la Camera Deputaților, este un „atac” la competitivitate și că ar putea conduce chiar la concedieri în masă, în vreme ce inițiatorii susțin că modificările sunt necesare pentru că legislația în vigoare generează abuzuri.Opinia angajatorilor este susținută de deputații PNL, care consideră „inoportună” această inițiativă cetățenească.
De cealaltă parte, Blocul Național Sindical – inițiator al proiectului care a ajuns în Parlament cu 130.000 de semnături de la cetățeni pentru promovarea acestei inițiative – susține proiectul pentru că actuala legislație a muncii ar fi generat abuzuri din partea angajatorilor. La rândul lor, deputații PSD spun că inițiativa nu trebuie respinsă din start și că se așteaptă un punct de vedere al guvernului pe această lege, în timp ce reprezentanții Ministerului Muncii spun că se lucrează în prezent la elaborarea acestui document.
„Din perspectiva industriei grele, un astfel de proiect pune o piatră de moară la competitivitatea României. Industria grea suferă, nu a trecut încă de perioada de criză pe care care majoritatea sectoarelor au resimțit-o în perioada 2008 - 2009, iar noile propuneri de modificare a codului muncii atacă competitivitatea industriei. Nimeni nu spune că legea din 2011 e cea mai bună, cu siguranță reglementări de tipul teleworkingului ar fi venit și din partea patronală. Noile propuneri încalcă unele dintre principiile unui business și atacă dreptul angajatorului de a-și stabili strategia și criteriile de performanță”, a spus Florin Spătaru, director de resurse umane și afaceri corporatiste în cadrul Șantierului Naval Damen din Galați, companie cu peste 2.300 de salariați pe plan local. El a fost unul dintre cei peste 20 de reprezentanți ai companiilor / asociațiilor profesionale și patronale prezenți la o dezbatere pe tema proiectului de modificare a codului muncii organizată marți la Parlament de către grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.
Noile propuneri de modificare a Codului muncii afectează major competitivitatea companiilor existente în Romania, libertatea contractuală, precum și interesul potențialilor investitori străini – axa strategică pentru dezvoltarea țării, a precizat și Adela Jansen, membru în consiliul de administrație al Camerei Franceze de Comerț și Industrie in România (CCIFER) și al boardului HR Club.
„Acestea constituie o imixtiune în managementul companiilor, care nu vor mai avea posibilitatea să-și conducă businessul conform planurilor de afaceri sau flexibilitatea de a se adapta la evoluția pieței interne și nu numai. De asemenea, proiectul readuce în prezent o rigidizare foarte mare a unor proceduri care ne reîntorc la un cadru pe care l-am depășit de mult timp. Cheltuielile de personal reprezintă un procent important din bugetul total (în banking, spre exemplu, este de circa 50%). Toate companiile depun un efort constant în a face optimizări, însă acestea iau timp și rezultatul nu este întotdeauna unul imediat”, a mai spus Adela Jansen. Ea a mai precizat că apariția unor majorări sau introducerea unor noi obligații financiare pentru companii, fără a exista un calcul al impactului pe care acestea îl produc, pot avea un efect major asupra stabilității financiare, iar securitatea joburilor poate fi afectată.
„A repercuta aceste costuri către client nu este o soluție acceptabilă”, a mai spus Jansen.
La rândul său, Eugen Nicolăescu, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților și liderul grupului parlamentar al PNL, a precizat la întâlnirea cu angajatorii că el consideră că nu trebuie modificată actuala legislație a muncii, întrucât nu trebuie „stricat nimic din ceea ce funcționează bine”.
„Considerăm că acest proiect este inoportun. Nu poate să intre în dezbatere parlamentară la comisia de muncă și în plenul Camerei un proiect atât de criticat de partea patronală. Am sesizat pericolul pe catre voi, angajatorii, va trebui să îl suportați în situația absurdă în care proiectul trece prin Parlament”, a spus Nicolăescu.
Codul Muncii din 2011 a generat progrese considerabile din punctul de vedere al flexibilității muncii, a explicat și Claudia Boghicevici, deputat în Comisia pentru muncă și protecție socială și vicelider al Grupului Parlamentar al PNL, în cadrul dezbaterii de marți.
„Să nu uităm că, înainte de 2011 existau 1,6 milioane de persoane care lucrau fără forme legale, angajatorii nu puteau concedia angajații incompetenți pentru că legea nu le permitea și existau foarte puține contracte de muncă pe perioadă determinată”, a spus ea.
Contactat de ZF, Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical – organizație care a inițiat proiectul de lege- spune că modificările codului muncii din 2011 au generat un cadrul legislativ cu multe imperfecțiuni care „au antrenat abuzuri și atitudini discreționare din partea unor angajatori”.
„S-a diminuat excesiv capacitatea de negociere a salariaților și s-a ajuns în situația în care, în prezent, negocieri colective se poartă doar în 4% din companiile din România. De aceea am ajuns țara europeană cu cea mai mare pondere a salariaților plătiți la nivelul salariului minim pe economie. În plus, dacă am avut o legislație bună a muncii, de ce investițiile străine au scăzut masiv în ultimii ani?”, a spus Costin.
Și reprezentanții PSD din Parlament - care sunt majoritari de altfel- spun că s-au întâlnit și cu patronatele și cu sindicatele pe tema modificărilor propuse la legislația muncii, iar săptămâna viitoare sunt așteptate ambele părți la o dezbatere informală cu toți membrii comisiei de muncă.
„Nu este o inițiativă care trebuie respinsă din start, are și părți bune, care transpun în legislația românească o parte din prevederile din legislația europeană, cum sunt cele legate de telemuncă, de exemplu. Așteptăm și un punct de vedere din partea Guvernului, iar la finalul dezbaterii vom vedea ce aspecte ne întorc în timp și ce aspecte vor fi benefice. Va fi o lege bună dacă va fi să iasă, pentru că interesul angajatului este să aibă un loc de muncă, iar al angajatorului să își poată desfășura în continuare activitatea cu o legislație a muncii flexibilă”, a explicat și Adrian Solomon, deputat PSD și președinte al Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților.
Ce spun alți angajatori
Mihai Acsinte, senior managing partner al casei de avocatură Acsinte& Partners și Chief Legal & Ethics Officer al Grupului Renault în România
Cine își aduce aminte de proiectul de modificare a codului muncii din 2011 știe că atunci au fost mai multe propuneri menite să facă legislația muncii mai modernă, însă nu toate au fost acceptate astfel încât să se regăsească în legislația actuală. Și în acest moment patronatele au un set de propuneri pentru a îmbunătăți semnificativ legislația muncii.
Un dialog de modificare a legislației muncii ar trebui purtat nu doar pe acest proiect, ci și pe un set de reglementări care poate cuprinde și propunerile patronatelor.
Actualul proiect ar trebui să fie respins, iar discuțiile să se poarte pe un proiect nou, în care să se regăsească și propunerile patronatelor.
Camelia Nicoară, Legal and Public Affairs Director, Michelin
Ne manifestăm îngrijorarea față de modificările propuse având în vedere că atât Consiliul Investitorilor Străini, cât și Camera Franceze de Comerț și Industrie in România au elaborat documente de recomandare privind schimbările care ar trebui să aibă loc pentru creșterea competivității României, documente care au capitole dedicate pieței muncii.
Este un proiect care a trecut de Senat fără cenzură și pentru care nu s-a făcut niciun studiu de impact.
Ne dorim ca România să fie din ce în ce mai competitivă și din acest punct de vedere suntem îngrijorați de propunerea de modificare a codului muncii.
Alin Stoica, reprezentant BCR
Cel mai important cost pentru o companie este costul cu forța de muncă, iar orice cost suplimentar s-ar traduce prin reducerea efectivelor de personal și scăderea competitivității. Criteriul performanței este eliminat cu desăvârșire din propunerea de modificare a codului muncii, este extrem de grav pentru toate sectoarele economice, pentru că nu poți avea o economie competitivă fără performanță.
Luminița Fâșie, business development manager, Adecco România
Industria serviciilor de recrutare de angajați în regim temporar a crescut foarte mult în ultimii ani, astfel că în prezent toate companiile de pe această piață au în prezent peste 53.000 de angajați temporari. Modificările propuse în inițiativa legislativă referitoare la munca temporară ne-ar restricționa foarte mult activitatea.
Sunt foarte mulți angajatori din industria componentelor auto din vestul țării care fac angajări în regim temporar, iar în noi prezent facem relocări de persoane de pe Valea Jiului în vest, ne ocupăm de relocare, de cazare și de asigurarea mesei muncitorilor. Foarte mulți investitori apelează la muncă temporară inclusiv la începutul activității, când încep să producă și să se pună pe picioare, iar noile propuneri ne restricționează foarte mult din activitate. De ce, spre exemplu, un angajator din alt sector poate folosi contracte pe perioadă determinată pe o perioadă de cinci ani și noi, ca agenți de muncă temporară, nu putem să avem decât angajți care au avut misiuni de muncă temporară pentru maximum doi ani, conform acestui proiect? Ni se restricționează activitatea, angajații care vor să lucreze nu vor mai putea lucra după doi ani de misiuni și cu siguranță angajatorii nu își vor permite să îi ia ca angajați permanenți, ceea ce înseamnă că va fi un val de concedieri în masă.
Adrian Lupulescu, membru în Consiliul Investitorilor Străini
Aceste propuneri de amendamente sunt un atentat asupra angajatorului care își face o strategie de business în România. Să negociezi o strategie de business și să lași managementul prin obiective să fie gestionat prin contracte colective de muncă nu are nicio legătură cu o piață competitivă, pentru că sindicatele ar avea rolul de arbitru. Nimeni nu are de câștigat dacă această propunere se aprobă, pentru că nici angajatul nu câștigă dacă o companie se ruinează. România va rămâne o țară goală.
Brândușa Fecioru, membru al HR Club
Problemele reale ale României sunt cele de creștere a competitivității României, iar discuțiile pe modificarea codului muncii ar trebui să fie în sensul creării unei strategii de viitor pentru România, pe ce putem face pentru a califica forța de muncă și să creștem nivelul de educație și al calității educației populației.
0 comments :
Trimiteți un comentariu