Maurice Obstfeld, noul economist șef al FMI, este un om practic, care și-a setat prioritățile în fruntea celei mai importante slujbe din economie în contextul realității prezentului: China, comerțul mondial, deflația și potențialul de creștere, în loc să continue pe baza unor modele teoretice, potrivit Financial Times.La fel ca predecesorul său, Olivier Blanchard, care preluase postul de economsit-șef al Fondului cu câteva săptămâni înainte de căderea Lehman Brothers, care a aruncat lumea într-o recesiune globală, Obstfeld preia cârma într-un moment de răscruce și nesiguranță economică.
Peste tot în lume este o frică mută că o criză în China va da startul unei a treia extensii a lungii recesiuni mondiale, fix când efectele episoadelor din SUA și zona euro încep să se atenueze.
Una dintre ambițiile lui este să îmbunătățească modul în care se iau deciziile la nivel înalt. În fruntea listei sale de obiective este înțelegerea potențialului economiilor de a se extinde, de cele mai multe ori acesta fiind legat de productivitatea și creșterea forței de muncă și de măsurile luate de guverne. El consieră că aceste legături nu sunt încă înțelese bine.
FMI va aprodunfa sub tutela sa cercetări în vederea găsirii celor mai bune soluții pentru creșterea economică, mutând astfel focusul principal de la măsuri de sustenabilitate și reforme structurale.
El a recunoscut că FMI, alături de alți analiști economici, s-a lăsat purtat de val în perioadele de boom și a crezut că țările emergente vor galopa ”pentru totdeauna” într-un ritm alert de creștere.
Totuși, noul economist al FMI consideră că nu doar creșterea economică este neînțeleasă de specialiști. O altă problemă pe care acesta o ridică este creșterea înceată a comerțului mondial.
”Dacă ne uităm la imaginea de ansamblu a economiei mondiale de acum, sau din ultimii șapte ani, vom vedea că comerțul nu reușește să țină pasul cu creșterea PIB, mai ales în țările emergente”, a spus el.
Având în vedere inflația scăzută din majoritatea țărilor dezvoltate, el ia în serios și problema deflației și nu pune deloc preț pe ideea europeană că prețurile mai mici sunt un propulsor pentru consum.
Temerea lui este că atât cpompaniile, cât și persoanele fizice vor aștepta ca prețurile să scadă din ce în ce mai tare și vor amâna investițiile și consumul.
Deși băncile centrale au un oarecare succes în combaterea acestor temeri, ”rolul lor este limitat”.
”Să spunem pur și simplu că ținta noastră este să avem inflație de 2% nu este de ajuns. S-ar putea să fie nevoie să lăsăm prețurile să crească peste denința lor naturală în unele economii pentru a putea convinge oamenii de necesitatea inflației de 2%. SUA și Marea Britanie ar putea ajunge în acel punct, însă Europa și Japonia sunt departe de el”, a spus Obstfeld.
Fiind pe aceeași lungime de undă cu șefa FMI Christine Lagarde, el cere niște instrumente anti-șoc care să prevină o nouă lovitură puternică asupra economiei mondiale și să facă economia mai puternică și mai rezistentă.
Printre măsurile pe care el le vede necesare se numără și mai mulți stabilizatori în domeniul finanțelor, publice, mai mult capital deținut de bănci și mai multe linii de credit oferite de FMI către economiile emergente.
”Toate acestea sunt elemente ale unei plase de singurață la nivel mondial, pentru a face economia mai rezistentă”, a adăugat Obstfeld.
Despre China, noul economist FMI consideră că trebuie să continue colaborarea strânsă cu FMI și reformele din administrație. ”Este o reacție puternică a pieței la ceea ce s-a întâmplat în China, atât pe Bursă cât și în piața Forex. Totuși, credem că încă este loc ca China să atingă o creștere economică de 6,8% anul acesta”, a spus el.
Conform FMI, PIB-ul mondial în dolari este în scădere față de anul precedent.
Economia mondială va crește anul acesta în cel mai slab ritm de la începutul crizei financiare, conform previziunilor Fondului Monetar Internațional. Încetinirea creșterii economice are ca principal motiv blocajul din China și cel din țările emergente, care maschează de fapt o consolidare a poziției economiilor deja dezvoltate, potrivit Financial Times.
2015 va marca al cincilea an consecutiv în care rata de creștere a economiilor emergente a scăzut, prezice FMI în raportul bi-anual despre economia globală. Această încetinire este suficient de puternică cât să tragă în jos creșterea economică la 3,1% anul acesta, chiar dacă economiile dezvoltate au avut cea mai bună performanță din 2010.
FMI a cerut țărilor emergente să își dubleze eforturile să crească consumul domestic și se axeze puternic pe reforme care să permită expansiunea economiei, în contextul unor estimări de creștere mult mai mici decât era așteptat.
FMI a subliniat că nu există o cauză singulară pentru declinul economiilor la nivel mondial, chiar dacă încetinirea din China și orientarea ei către consum și servicii a pus presiune puternică pe țările exportatoare de petrol și metalurgie.
În schimb, FMI susține că declinul reflectă forțe care acționează de mult timp și încetinesc potențialul de creștere în multe țări, inclusiv o productivitate slabă, nivelul mare de datorie publică și privată și îmbătrânirea demografică. De asemenea, reticența investitorilor de a cheltui bani și a face noi investiții este un alt motiv invocat de FMI.
”Desigur, țările cu mai multe diagnostice se adâncesc în probleme, iar în unele cazuri încep să aibă și o inflație ridicată”, a declarat economistul șef al FMI, Maurice Obstfeld.
FMI a redus estimările de creștere economică la nivel mondial de la 3,5% în aprilie la 3,1%.
Surprinzător, FMI nu a revizuit în scădere prognoza pentru creșterea economică a Chinei, în ciuda prăbușirii bursei, devaluării din august și politicii impredictibile practicată de guvernul de la Beijing.
Cine este Maurice Obstfeld, noul economist șef al FMI
Maurice Moses Obstfeld, în vârstă de 63 de ani, a fost un profesor de economie la Berkeley și Universitatea din California
El este cunoscut pentru munca sa în economie internațională și unul dintre cei mai influenți economiști din lume.
El a absolvit summa cum laude la Pennsylvania, Cambridge și MIT.
A fost directorul Centrului de Dezvoltare Economică Internațională. În 1989 s-a alăturat ca profesor universității Berkeley. El a mai predat și la universitatea Columbia, Harvard sau Pennsylvania.
În 1979 și-a obținut doctoratul de la MIT.
El este de asemenea un consilier onorific al Băncii Japoniei – la Institutul Monetar și de Studii Economice.
El este un cercetător activ în economie, iar în 2014 Casa Albă a anunțat că Obstfeld se va alătura board-ului Consilierilor Economici.
În 2015 l-a succedat pe Olivier Blanchard ca economist șef al FMI, după ce acesta s-a retras.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu