O regiune compusă din 12 state din nordul SUA are simptome puternice de recesiune, industria manufacturieră din toață țara a pierdut 15.000 de locuri de muncă, cel mai mult din ultimii cinci ani, iar statistica sugerează că pentru prima dată în acest deceniu SUA nu au adăugat în întregul an niciun job în acest sector.În zona euro economia este în pragul deflației, euro se apreciază și amenință exporturile, iar piața muncii își revine extrem de lent. Acestea, cel puțin în ochii unora din jucătorii de pe scena financiară internațională, sunt dovezi că SUA și zona euro, cele mai mari economii ale lumii, trebuie să arunce cu și mai mulți bani pe piețe, în cazul SUA să pornească cel de-al patrulea program de quantitative easing, de achiziții de active cu banii special creați electronic pentru aceasta.
„Să nu pariați pe vreo majorare a dobânzii în decembrie, pornirea QE4 este mult mai probabilă“, scriu în „The Seeking Alpha“ analiștii de la Power Hedge, o firmă de consiliere pentru investitori. QE4 se referă la un ipotetic al patrulea program de ajustare cantitativă pornit de Rezerva Federală americană (Fed), banca centrală a SUA. Analiștii își argumentează îndemnul prin date statistice macro. Un indicator al activității din industria manufacturieră al Fed Dallas a înregistrat în septembrie a noua lună consecutivă de scădere, ceea ce sugerează slăbiciuni semnificative în industria statului Texas, unul dintre cele mai mari. De altfel, toți indicatorii importanți ai Fed privind industria manufacturieră au scăzut în ultimele luni. Pentru analiști, acesta este semn de recesiune. În plus, prăbușirea prețurilor petrolului a avut un impact negativ asupra economiei pe care puțini îl iau în considerare. De asemenea, vânzările de locuințe s-au redus în august pe toate piețele cu excepția statelor americane vestice (aici cumpărătorii chinezi s-ar putea să fi dezmorțit piața). Toți indicatorii bursieri importanți sunt negative dacă sunt raportați la sfârșitul QE4.
Yann Quelenn, de la Swissquote, furnizor de servicii financiare și de trading în Elveția și alte state din Europa, sugerează că, având în vedere datoriile masive ale SUA, QE4 nu poate fi departe.
„Adevărul este că țările mari au datorii colosale, de peste 100% din PIB în SUA și de circa 230% din PIB în Japonia. Mai mult, aceste cifre nu includ anumite angajamente. Sumele finale ar putea fi considerabil mai mari, SUA sunt datoare cu 18.000 mld. dolari. Creșterea dobânzilor ar majora deficitul anual cu 45 de miliarde de dolari pe an. În acest punct, Fed nu mai are prea mult spațiu de manevră. QE4, cu siguranță, nu este prea departe“, a explicat Quelenn.
QE europeană, mai mult decât dublă
Aceste sugestii contrastează cu declarațiile oficialilor de la Fed, care spun că este posibil ca banca centrală să dea startul majorării dobânzilor de politică monetară chiar din acest an. Este adevărat și că aceiași oficiali indicau ca posibil start luna septembrie. Este la fel de adevărat că a devenit o obișnuință ca marile bănci centrale să manipuleze așteptările piețelor prin simple promisiuni și cuvinte. Conducătorii Fed au produs panică pe piețele emergente și le-au adus în pragul crizei indicând că vor începe să retragă masivul program QE3, căruia i-a pus capăt în toamna anului trecut. O parte din banii Fed ajunseseră pe piețele emergente, unde au umflat diferite bule speculative. Președintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi i-a speriat pe speculatori
într-un moment de vârf al crizei datoriilor din zona euro amenințând că va face tot ce se poate pentru a proteja euro. De atunci, yieldurile țărilor cu probleme n-au mai „îndrăznit“ să crească la cote periculoase. În ianuarie 2015, BCE a anunțat propria versiune de QE, care ar trebui să se finalizeze în septembrie 2016. În fața actualelor probleme economice ale zonei euro, Draghi a sugerat că programul ar putea fi extins, fără a spune în ce fel. Însă agenția de evaluare financiară Standard & Poor's estimează că BCE va extinde QE dincolo de septembrie 2016 și că ar putea fi majorat de la 1.000 de miliarde de euro la 2.400 mld. euro.
Analiștii agenției notează că euro s-a întărit față de monedele economiilor emergente care încetinesc. Aceasta va face mai dificil pentru BCE să își atingă ținta de inflație de puțin sub 2% (în prezent inflația din zona euro este negativă).
De asemenea, aprecierea euro face exporturile țărilor europene să fie mai scumpe, deci mai puțin atractive, decât ale țărilor cu monede mai slabe. Analiștii se așteaptă ca programul de ajustare cantitativă să fie prelungit până cel puțin la mijlocul anului 2018, scrie CityAM.
„Credem că aceste două slăbiciuni vor fi cauzele pentru care QE va continua după septembrie 2016 deoarece până atunci inflația va fi sub ținta urmărită de BCE“, spun analiștii de la S&P.; Datele oficiale arată că prăbușirea prețurilor petrolului a împins economia zonei euro înapoi în pragul deflației pentru prima dată în ultimele șase luni. Ca și în cazul Fed, oficialii BCE dau declarații încurajatoare, în care se susține că programul de achiziții de active funcționează cum trebuie, își face efectele și deocamdată nu este nevoie să fie modificat.
Trebuie notat că, deși au adus chin pentru piețele emergente, programele de QE au fost mană cerească pentru burse și pentru jucătorii de acolo (clienți ai S&P; și ai firmelor de consiliere și servicii financiare) și de aceea au contribuit la creșterea inegalității distribuirii veniturilor pe glob.
0 comments :
Trimiteți un comentariu