Deputații PSD vor să majoreze salariile tuturor bugetarilor cu 10% începând cu luna decembrie a acestui an, potrivit unui anunț făcut ieri de deputații PNL, în urma unei discuții din Parlament. Impactul financiar al acestei măsuri ar fi de 2,2 miliarde de lei, la care se adaugă sumele necesare pentru majorările salariale din învățământ și din sănătate, anunțate anterior (1,6 miliarde de lei – sumă necesară pentru majorarea cu 25% a salariilor din învățământ- și 1,7 miliarde de lei - impactul majorării salariale cu 25% pentru personalul din sănătate).Ordonanța dată de guvern pentru majorarea salariilor personalului medical a ajuns în Camera Deputaților cu un amendament făcut de senatori și cu care deputații au fost de acord: includerea personalului din sectorul asistenței sociale în categoria celor care primesc un plus de 25% la salariu începând de anul viitor. O surpriză a venit însă din partea deputaților PSD, care pregătindu-se pentru un nou an electoral, au decis peste noapte să ofere o majorare salarială în masă bugetarilor, cu o pondere la care angajații din privat nici nu pot visa: 10% pentru toți „birocrații“ de la stat.
Decizia parlamentarilor de a face un cadou de 5,5 miliarde de lei în prag electoral este cu atât mai periculoasă dacă se ia în calcul istoria recentă. În 2008, tot printr-o ordonanță de guvern, s-a decis majorarea salariilor bugetarilor (întâi cu 4,5% și apoi cu încă 5,5%), pentru ca, la jumătatea anului 2010, costurile să nu mai poată fi susținute și să se decidă o tăiere de 25% a fondurilor destinate salarizării angajaților de la stat. Bugetarii abia au revenit la nivelul salarial din 2010 după creșterile succesive făcute în timpul mandatului lui Victor Ponta, care a încercat suplimentar, prin ordonanța aflată în prezent în discuții în Parlament, să mai elimine din inechitățile din sistem prin majorarea salariilor din sănătate. În plus, în ultima zi de guvernare, el a mai aprobat o ordonanță de urgență prin care s-a decis majorarea salariilor cu 15% pentru personalul din învățământ începând cu luna decembrie (un efort financiar de 1,6 mld. lei în 2016).
Noua majorare salarială - de 10% a salariilor funcționarilor -, adusă printr-un amendament la o ordonanță a guvernului, dă din nou peste cap „draftul“ noii legi a salarizării unitare a bugetarilor. De altfel, odată cu demisia premierului Victor Ponta s-au „îngropat“ și discuțiile privind legea salarizării - un act normativ care nu s-a aplicat niciodată, deși este în vigoare - și care a ajuns astăzi doar un folder cu 44 de documente Excel și Word aflat în calculatorul unui director de la Ministerul Muncii.
Potrivit deputatei PNL Claudia Boghicevici, creșterea de 10% în sistemul bugetar coroborată cu celelalte creșteri salariale din sistemul medical și învățământ înseamnă o creștere de 0,7% din PIB la deficit, în contextul în care România și-a luat angajamentul că va respecta ținta de 3% pentru deficitul bugetar conform criteriilor de la Maastricht și ținta de deficit structural de 1% din PIB conform MTO-ului (obiectivul bugetar pe termen mediu).
„Impactul separat pentru creșterea de 10% luat în considerare de Ministerul Finanțelor Publice este de 2,2 miliarde lei! Avem în același timp și imperativul moral al solicitărilor românilor care au protestat împotriva acestui mod iresponsabil de a se face politică în România, o politică a pomenilor electorale, a măsurilor populiste luate de politruci și nu de oameni de stat responsabili și de membri ai unei clase politice profesionalizate“, a spus Boghicevici, membru al Comisiei pentru Muncă și Protecție Socială din Camera Deputaților.
Statul cheltuiește anual circa 50 de miliarde de lei pe an pentru salarizarea personalului bugetar, iar angajații din sănătate și din educație au fost, în mod tradițional, cel mai prost plătiți angajați din sistem. Iar acest lucru este confirmat și de statistici: dacă în educație și în sănătate angajații au un salariu mediu de circa 1.600 de lei net pe lună, funcționarii din administrația publică au câte 2.580 de lei net pe lună, cu până la 38% mai mult.
Tot statisticile arată că angajații de la stat câștigă, în medie, cu 19% mai mult decât cei din privat, întrucât joburile de la stat sunt în mare parte „de birou“, angajații au poate un nivel de studii mai ridicat, iar sindicatele au fost mai active în materie de solicitări de creșteri salariale.
În schimb, în mediul privat, creșterile salariale din ultimii ani nu au fost, în medie, mai mari de 5% pe an, iar majorări salariale „în masă“ nu se mai fac din perioada de boom economic. Dacă în privat o majorare salarială de 10% vine abia după ce un angajat este răsplătit pentru performanța pe care a avut-o, iar rezultatele muncii sale s-au văzut în performanța financiară a companiei, la stat a devenit o cutumă ca majorările salariale să nu țină cont de evoluția productivității, cât mai degrabă de trecerea timpului și apropierea unui nou ciclu electoral.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu