Relațiile dintre China și țările din Europa de Est au intrat săptămâna aceasta într-o nouă fază, una în care Beijingul devine concurentul direct al Bruxellesului în politici de investiții și infrastructură.Marți și miercuri șefi de state și de guverne din 16 țări din Europa Centrală și de Est s-au întâlnit cu oficiali de cel mai înalt rang din China. A fost a patra astfel de întâlnire, dar pentru prima dată ea a avut loc în China, nu în Europa. A fost, de asemenea, pentru prima dată când Beijingul s-a concentrat doar pe Europa de Est, scrie Frank Sieren, corespondent de peste 20 de ani al Deutsche Welle în China.
China și 16 state europene au lansat în 2012 o platformă economică, decizie care a supărat Comisia Europeană deoarece a fost luată fără a fi consultată. Beijingul insistă că va face afaceri cu state suverane atât timp cât acestea o doresc
și nu o face pentru a sfida Bruxellesul.
Iar aceste state suverane au tot interesul să se angajeze în afaceri cu China. Relația pe care China a dezvolat-o cu Europa Centrală și de Est este cunoscută ca 16-1 (China), iar în prezent în proiect s-au angajat mai multe state est-europene decât țări
central-europene. Participan
ții au lansat proiecte comune, au parafat angajamente și profită de peste trei ani de oportunitățile pe care și le oferă reciproc.
În domeniul energetic, China a dat României un împrumut de un miliard de dolari pentru construirea unei noi termocentrale pe cărbune. În urmă cu câteva zile Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation au semnat memorandumul de înțelegere pentru construcția unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.
China ajută, de asemenea, la construirea unei termocentrale în Serbia, o țară cu 7,2 milioane de locuitori care încă nu și-a revenit complet după război. Anul trecut, tot acolo a fost inaugurat primul pod construit de China în Europa. La începutul acestui an, Beijingul a semnat un acord pentru modernizarea a 370 de kilometri de cale ferată pe ruta Belgrad-Budapesta. Ministrul maghiar al afacerilor externe Péter Szijjártó a semnat zilele trecute cu președintele Comisiei Naționale Chineze pentru Dezvoltare și Reformă acordul interguvernamental pentru modernizarea liniei Belgrad-Budapesta. Proiectul va fi finanțat în proporție de 85% cu împrumuturi chinezești. Modernizarea va permite trenurilor să circule cu viteze de 160 de kilometri pe oră.
În Macedonia, construirea a două segmente de autostradă care costă 580 de milioane de euro va fi finanțată de o bancă din China. Se pare că important
ă
pentru Beijing este extinderea rețelelor de infrastructură, extinderea rutelor comerciale nu doar în interiorul Europei de Est, ci și a celor care fac legătura între această regiune și China. De peste două luni există zboruri directe între Praga și Beijing. Primele conexiuni directe feroviare între Polonia și China au fost lansate în 2013. Un container are nevoie acum de 15 zile pentru a ajunge din orașul chinezesc Chengdu în Lodz, al treilea oraș ca mărime din Polonia. Polonezii se plâng însă că deocamdată traficul se face într-un singur sens, dinspre China spre Polonia.
Toate acestea sunt proiecte pentru care Bruxellesul pare că nu are nici timp nici bani, un gol pe care Beijingul îl umple și îl exploatează din plin. În 2010, comerțul dintre China și ECE s-a situat la aproape 44 de miliarde de dolari. Anul trecut, schimburile au ajuns la 61 de miliarde de dolari.
Aceste proiecte se potrivesc cu unul dintre cele mai importante demersuri de politică externă ale Chinei, deschiderea și bătătorirea unui nou Drum al Mătăsii care să lege China și Europa. Beijingul intenționează să investească 40 de miliarde de dolari în prima fază, iar pentru a-și atinge acest scop a lansat Asian Infrastructure Investment Bank (AIIB), care are un capital de 100 de miliarde de dolari. Germania și mai multe state mari occidentale sunt membri fondatori.
Formula este simplă: cu cât este mai bună infrastructura în cele 16 state, cu atât va fi mai mare succesul noului Drum al Mătăsii. Miliardele de dolari ale Beijingului sunt tentante și a apărut deja competiția pentru ele în Europa de Est. Președintele polonez Andrzej Duda ar vrea ca țara sa să devină un fel de centru logistic pe această rută. Startul a fost dat deja prin linia feroviară Chengdu-Lodz. Când ministrul de externe al Chinei a vizitat regiunea luna trecută, nu doar Polonia, ci și Cehia și Bulgaria și-au arătat interesul de a juca un rol important în dezvoltarea Drumului Mătăsii.
Pentru a atrage banii Chinei, Ungaria iese din cercul clasic al comerțului și infrastructurii. Budapesta pregătește o emisiune de obligațiuni suveranei denominate în renminbi, scrie Portfolio.hu. Acordul în acest sens a fost semnat tot zilele trecute de premierul maghiar Viktor Orbán și președintele Băncii Chinei Tian Guoli. Ungaria devine astfel prima țară est-europeană care emite obligațiuni în renminbi. Emisiunea va fi pregătită în colaborare cu această bancă. Banca Chinei (Bank of China - BOC) și-a deschis un birou regional la Budapesta în 2014, iar Banca Populară a Chinei a ales recent subsidiara din Budapesta a BOC pentru a fi centru de clearing pentru tranzacții în moneda chineză. Budapesta speră că printr-o astfel de emisiune să atragă mai mulți investitori din Asia.
0 comments :
Trimiteți un comentariu