Mai au un an până la majorat

În urmă cu 17 ani făceau un pariu pe antreprenoriat. Indiferent de modelul de business ales (unii au preluat active industriale importante din comunism, alții au pornit de la zero, unii au crescut din contrcate exclusiv cu mediul privat, alții s-au dus către „bogata vistierie” a statului), „generația veche” de antreprenori care mai are un an până la majorat a demonstrat că se pot clădi afaceri de peste 50-100 de milioane de euro în România pornind de la zero.

ZF a ales zece companii înființate în anul 1998, care după cifra de afaceri raportată în 2014 sunt printre cele mai mari zece afaceri antreprenoriale pornite în anul în care a apărut ZF pe piața media. Poveștile multora dintre ei le-ați găsit în paginile ziarului, alții apar doar în clasamente dedicate antreprenorilor, dar și-au văzut de drum și au construit companii cu sute de angajați. De mulți ani, ZF a împărțit în edițiile sale „spațiul lor” (al antreprenorilor aflați sau trecuți de majoratul în business), cu rubrici dedicate noilor generații de antreprenori. Ei au fost în permanență pariul nostru, fie că le-am spus povestea la „afaceri de la zero”, „un start-up pe zi” sau de mai bine de patru ani la ZF Live. Din experiența și trecutul celor afalți în parg de majorat, tinerii antreprenori pot învăța adevărate lecții de business. Dintre cele zece mari companii antreprenoriale pornite în 1998, două - Comfert Bacău și Maravet Baia Mare - au fost vedete în cele mai importante tranzacții parafate în acest an. Iar cumpărătorii au fost în ambele situații companii cu afaceri de peste un miliard de euro, giganți din Irlanda și SUA care au pus ochii pe afaceri de familie din România construite în ultimii 17 ani de antreprenori care au demonstrat că se poate face business.

Comfert Bacău

Povestea antreprenorului de 39 de ani care a semnat două tranzacții în trei ani

Numele lui Cătălin Grigoriu, 39 de ani, a devenit mai vizibil în 2012, când împreună cu alt antreprenor din Moldova, Eusebiu Guțu, cumpăra pachetul majoritar de acțiuni al producătorului de panificație Pambac Bacău.

La acea dată, Comfert Bacău, compania înființată în 1998 și condusă de Cătălin Grigoriu, își făcea loc întrei cei mai mari jucători din agrobusiness, cu afaceri de aproape 600 de milioane de lei.

Comfert vinde îngrășăminte și semințe și „joacă” pe o piață controlată de Cargill, ADM (SUA) sau elvețienii de la Ameropa, jucători extrem de puternici care au contribuit înb 2015 la decizia companiei fondate de familia Grigoriu de a vinde afacerea către grupul irlandez Origin. Într-un interviu acordat ZF, Cătălin Grigoriu spunea că decizia de a vinde compania Comfert Bacău într-un deal de 19,4 milioane euro este legată de o luptă inegală cu străinii din agrobusiness.

Tranzacția nu vizează însă și Pambac Bacău, companie preluată în 2012 de Comfert împreună cu traderul de materii prime agricole Popasul Trebeș, deținut de Eusebiu Guțu. Astfel, participația Comfert în cadrul companiei de morărit și panificație va fi transferată pe o altă firmă, Comfert Agri­cultură, care lucrează 8.000 de hectare de teren agricol, aflată tot în portofoliul familiei Grigoriu.

O prezență discretă în businessul ro­mânesc, deși în ultimii trei ani s-a aflat constant în topul celor mai mari 50 de com­panii controlate de antreprenori români, Grigoriu a semnat două tranzacții importante în trei ani în agrobusinessul local.

„Sunt liniștit și mulțumit să văd compania înființată de părinții mei prosperând în viitor”, a spus Grigoriu pentru ZF. El a preluat afacerea fondată de tatăl său. Datele din anuarul ZF Who’s who în business. Cei mai importanți 1000 de oameni din business arată că antreprenorul băcăuan a aboslvit cursurile Concordia University din Montreal, Canada.

Astra Vagoane Călători Arad

Unul dintre puținii mari industriași ai României

Valer Blidar este unul dintre puținii români care dețin fabrici construite în perioada industrializării masive a României din anii ’70-’80. De peste un deceniu, el face afaceri în domeniul feroviar. De profesie inginer, fără să practice această meserie, Blidar a intrat în afaceri după revoluție, când a început să producă subansambluri pentru vagoane și să se ocupe și de construcții industriale.

Primul milion de euro l-a făcut după un an de activitate.

Astra Vagoane Călători apare în datele de la Registrul Comerțului ca fiind înființată în 1998, iar anul trecut devenea una dintre cele mai mari companii antreprenoriale pornite în acel an după ce a ajuns la afaceri de 290 de milioane de lei.

Cum s-a ajuns aici?

În 1921 ia naștere societatea Astra, prima fabrică românească, având ca obiect de activitate fabricarea de vehicule de cale ferată, locomotive, tramvaie, automobile, autocamioane, tractoare, mașini agricole, iar după cel de-al doilea război mondial, societatea este naționalizată și reorganizată sub denumiri precum „Fabrica de Vagoane Arad” sau „Uzinele de Vagoane Arad”. Fabrica produce vagoane pentru piața internă și exportă pe toate cele cinci continente și asigură și întregul parc de rame al METROREX București. În ’90, an în care se transformă în societate pe acțiuni, compania include două fabrici: una de vagoane de călători și cealaltă de vagoane de marfă. Fabrica de vagoane de călători se organizează ca și centru de profit separat, dar fără personalitate juridică. În 1998 are loc separarea completă a unităților de afaceri, în vagoane de călători și vagoane de marfă, prin crearea unei noi entități juridice, Astra Vagoane Călători –Arad.

De atunci, Blidar a câștigat contracte în Brazilia, dar și în Cehia sau Italia.

Blidar mai deține pe lângă compania Astra Vagoane Călători și firmele Astra Vest, Sirv Titu, fabrica de marmură Marmura București, Tristar București și Banca Feroviară.

Fierctc Sibel Galați

Businessul mai puțin vizibil al familiei Rapotan

În 2013, la gala „ZF 15 ANI”, Angelica Rapotan primea premiul Antreprenoriat feminin de 15 ani pentru implicarea sa în businessul companiei Fierctc Sibel din Galați - înființată la fel ca și Ziarul Financiar în 1998. Prezentă la gală, Angelica Rapotan spunea că s-ar fi așteptat să primească un premiu pentru compania Arabesque – unul dintre cei mai mari retaileri și distribuitori de pe piața materialelor de construcții – companie pornită tot la Galați de familia Rapotan, la fel ca și Fierctc Sibel.

Premiul a venit însă pentru „o soră mai mică și mai puțin cunoscută” a Arabesque, o companie care a reușit însă să stea la afaceri de 100 de milioane de lei și să se adapteze la condițiile din piață.

Fierctc Sibel a produs la început folie pentru mobilier, iar în 2003 și-a extins activitatea cu producția de materiale de construcții, potrivit datelor de pe site-ul companiei. După ce a atacat noi segmente din piața materialelor pentru construcții, compania s-a mutat în 2008 în zona industrială a municipiului Galați.

Anul trecut compania a raportat afaceri de 92 de milioane de lei, în scădere față de 2013. Cel mai bun an pentru producătorul gălățean a fost 2010, când vânzările treceau de 120 de milioane de lei. Fierctc Sibel are peste 100 de angajați.

Meda Prod’ 98 București

1998, un an de referință pentru Luchi Georgescu

Luchi Georgescu, 58 de ani, a ajuns în industria mezelurilor în urmă cu 17 ani, acesta fiind primul pas pe care l-a făcut în producție pentru ca doi ani mai târziu să preia pachetul majoritar de acțiuni de la Vincon Vrancea, afacerea pentru care este mai cunoscută în mediul de business local.

După ce înainte de 1990 a lucrat în domeniul comerțului exterior, după Revoluție s-a angajat la o reprezentanță străină specializată în export de cherestea și fier-beton, potrivit Business Magazin.

În antreprenoriat a intrat tot printr-o companie de import export, iar Meda Prod a fost la început o adevărată aventură.

„Înființarea societății a fost o adevărată aventură și totul a început cu o secție de producție la parterul unei vile. Aveam 40 de angajați la început și făceam o tonă de mezeluri pe zi”, spunea ea. Cererea de pe piață de la acel moment a îndemnat-o pe antreprenoare să mărească capacitatea de producție astfel că ea s-a văzut nevoită să reloce liniile de procesare care au ajuns în câțiva ani să ocupe un spațiu de 1.000 de metri pătrați.

Astăzi, afacerea lui Luchi Georgescu trece de 100 de milioane de lei. Meda Prod 98 este astăzi unul dintre cei mai mari 20 de producători de mezeluri de pe piața locală, industrie în care concurează cu CrisTim, Aldis sau Caroli Foods.

Maravet Baia Mare

O familie de antreprenori a atras în acționariat un producător cu afaceri de peste 10 mld. dolari

Gigantul american Henry Schein, una dintre cele mai mari companii veterinare din lume, cu afaceri de peste 10 miliarde de dolari anual, anunța în iulie 2015 că a preluat 50% din acțiunile companiei românești  Maravet Baia Mare

Firma a fost fondată în 1998 de familia Korponay, care deține în continuare 50% din acțiunile Maravet. În 2013 compania a fost premiată de ZF în cadrul galei „Campioni în business ai Transilvaniei și Banatului”, alături de alte firme precum producătorul de echipamente de contorizare AEM și producătorul de carne de pui Transavia.

Maravet a avut anul trecut o cifră de afaceri de 120 de milioane de lei (circa 27 mil. euro), în creștere cu 20% comparativ cu anul precedent, arată datele de la mfinante.ro. În prezent compania, care comercializează medicamente și suplimente veterinare, aparatură și instrumentar medical veterinar și hrană și accesorii pentru animale de companie, are 89 de angajați.

Conform datelor de pe Ministerul Finanțelor, în domeniul activităților veterinare - în care este prezentă și Maravet - activează peste 2.000 de companii, cu afaceri totale de circa 580 milioane de lei (130 mil. euro). Calculele ZF pe baza datelor de pe site-ul Ministerului de Finanțe arată că Maravet deține o cotă de piață în valoare de 20% pe acest segment. Astfel, gigantul american și-a adjudecat o felie importantă din această piață care în criză a crescut cu aproape 40% în valoare.

La numai trei luni de la achiziție, americanii au adus și primii bani în businessul din România. Datele de la Registrul Comerțului arată că Henry Schein a făcut în septembrie o majorare de capital de 9 milioane de euro la Maravet. Nu au fost făcute încă publice detalii despre natura investiției, dacă suma investită în majorarea de capital este cea rezultată în urma tranzacției sau dacă este vorba despre o investiție nouă.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Dana Ciriperu