Motivele ascunse pentru care oamenii cheltuiesc prea mult

Cum ne putem ține cheltuielile sub control? Majoritatea oamenilor sunt de acord că sunt necesari mai mulți pași: realizarea unui buget, stabilirea unui echilibru între cheltuieli și venituri, monitorizarea achizițiilor. Totuși, pe nesimțite, deși toți acești pași sunt respectați, bugetele sunt de fiecare dată depășite și o luăm de la capăt, scrie Wall Street Journal.

De ce oare? Ce ne face să cheltuim prea mult deși aparent respectăm toți pașii? Răspunsurile găsite de cer­ce­tători par să aibă legătură cu impulsurile psihologice. Felul în care sunt alcătuiți mental oamenii, de exemplu, le per­mite acestora să anticipeze veniturile viitoare, dar nu și să-și imagineze cheltuielile viitoare, ceea ce duce la stabilirea unor bugete nerealiste. Modul în care ne concepem resursele emoționale contează de asemenea. Dacă își imaginează puterea voinței drept ceva limitat,  oamenii vor simți nevoia de a se autorăsplăti cu lucruri de genul cumpărăturilor de impuls când reușesc să-și atingă vreun obiectiv. Iar câteodată oamenii atașează o valoare atât de mare capacității de a fi responsabili din punct de vedere fi­nanciar, încât ajung să facă alegeri care costă mai mult, cum ar fi realizarea de achiziții importante pe bază de credit în loc de economii.

Iată ce descoperă știința cu privire la impulsurile noastre ascunse legate de cheltuieli și economisire și cum ne putem corecta cele mai mari greșeli.

Să conferim viitoarelor cheltuieli suficientă importanță. O parte esențială a unui plan financiar de succes privește estimarea veniturilor și cheltuielilor viitoare.

Obiectivul general este, bineînțeles, să nu cheltuim mai mult decât câștigăm. Adesea, însă, mentalul nostru, intervine.

Problema: din motive pe care cercetătorii încearcă încă să le înțeleagă, oamenii au dificultăți în a-și estima cheltuielile. Potrivit unui studiu din 2008, oamenii utilizează modele prea simpliste de raționament care se concentrează prea mult pe venituri.

Iar acest lucru are implicații uriașe în ceea ce privește realizarea planurilor financiare, spune John Lynch, director de cercetare la Universitatea din Colorado. Când își fac planuri financiare, oamenii se gândesc la venituri, dar nu se concentrează cu adevărat asupra creșterii cheltuielilor, astfel încât ajung să considere că-și permit lucruri pe care de fapt nu și le permit.

Lynch și echipa sa caută soluții comportamentale pentru această dilemă, însă acesta consideră că stabilirea unui buget clar reprezintă un element vital.

Să cunoaștem adevăratul cost al sentimentului de responsabilitate.

Pentru mulți, un plan financiar vizează concentrarea pe un singur obiectiv: păstrarea și acumularea unui anumit volum de economii. Este un obiectiv valoros, însă unele studii recente sugerează că în acest fel oamenii tind să cheltuiască mai mult decât ar face-o altfel.

Abigail Sussman, profesor de marketing la Booth School of Business de la University of Chicago, are o teorie: Economisind oamenii se simt mai responsabili din punct de vedere financiar. Însă această dorință de a te simți responsabil poate fi atât de puternică, încât poți ajunge să te împrumuți la dobânzi mari pentru a-ți menține economiile la un nivel ridicat și a avea un sentiment pozitiv privitor la tine însuți.

Sussman spune că oamenii ar trebui să aibă o viziune de ansamblu și să nu privească toate deciziile prin prisma păstrării economiilor. Cei care au o plasă de siguranță solidă reprezentată de economii ar trebui să realizeze un plan financiar care să includă posibilitatea de a cheltui din economii pentru a evita îndatorarea.

Să nu mai cheltuim pentru a ne autorăsplăti.

Mulți dau greș și cheltuiesc prea mult de fiecare dată din cauza modului în care percep puterea voinței și a ceea ce consideră că merită pentru faptul că recurg la ea.

Potrivit unor studii, unii oameni își imaginează voința drept o resursă limitată, în timp ce alții o văd drept o resursă ce nu se epuizează niciodată. De aceea există comportamente foarte diferite în perioade de stress. Cei din prima categorie consideră că merită să se autorăsplătească pentru că dau dovadă de o oarecare voință, în timp ce cei din a doua categorie nu consideră autorăsplătirea drept necesară.

Cei din prima categorie au diverse metode, totdeauna nesănătoase, de a se autorăsplăti, cum ar fi consumând junk food sau a cheltui peste buget. Acest comportament este relevat de un studiu realizat în 2015 de către o echipă de cercetători de la Universitatea Stanford și Universitatea din Zürich.

Modificarea modului în care o persoană percepe voința ar necesita probabil un efort pe termen lung, spune Veronika Job de la Universitatea din Zürich. Pe termen scurt, aceasta recomandă ca cei din prima categorie să încerce să găsească alte modalități de a se autorăsplăti, cum ar fi practicarea unui sport, plimbări în natură sau meditație.

În plus, sugerează aceasta, cei care tind să se autorăsplătească după perioade stresante ar trebui să evite să ajungă în situații în care ar putea fi tentați să piardă controlul. „Dacă știi că ai avut o zi proastă și că tinzi să mergi la cumpărături pentru a te autorăsplăti, ar trebui să eviți să te îndrepți în direcția magazinelor în ziua respectivă“, spune Job.

Dispoziția este importantă.

Alte studii au început să analizeze relația dintre stările sufletești și obiceiurile legate de cheltuieli. Stările sufletești influențează modul în care te raportezi la bani.

Potrivit unui studiu realizat în 2012 în rândul a 4.500 de consumatori olandezi, oamenii nefericiți economisesc mai puțin, cheltuiesc mai mult și au o mai mare înclinație către consum. Aceștia au un control restrâns asupra propriilor cheltuieli și prevăd o creștere a inflației pe viitor. Oamenii fericiți, pe de altă parte, se comportă exact invers. Aceștia economisesc mai mult  pentru a beneficia de pe urma prețurilor mai mici pe termen lung și cheltuiesc mai puțin pe termen scurt.

Cahit Guven, profesor de economie la Deakin University din Australia, ne sugerează să amânăm luarea de decizii financiare până în momentul în care starea noastră se îmbunătățește. Acesta recomandă de asemenea să ne revizuim planurile financiare dacă pare că ne concentrăm prea mult pe termen scurt și să implicăm și alte persoane apropiate în realizarea planurilor financiare.

Nu lăsați valoarea proprietăților deținute să vă tenteze.

Mulți oameni cheltuiesc mai mult atunci când valoarea activelor deținute, în special proprietăți, urcă, deși în realitate activele respective nu le vor crește puterea de cumpărare pe viitor.

Există mai multe posibile explicații. Mai întâi, cu cât valoarea unei proprietăți crește, cu atât oamenii simt că au bani în plus de cheltuială sau se pot împrumuta mai mult oferind proprietatea drept garanție.

Daniel Cooper, economist la Rezervele Federale din Boston, spune că în general trebuie să ne gândim la locuințele noastre nu ca la o investiție, nici măcar ca la un activ financiar, ci ca la un loc de locuit. În plus, nu trebuie să ne gândim la locuință ca la un mijloc de a împrumuta mai mulți bani.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cătălina Apostoiu