Universitățile vor să muște din piața trainerilor, firmele de formare spun că vor pierde mii de cursanți

O hotărâre de guvern care va intra în vigoare peste o lună și jumătate (HG 567/2015) obligă furnizorii de servicii de formare profesională să facă parteneriate cu universitățile pentru eliberarea diplomelor în cazul în care cursurile pe care le fac se adresează absolvenților de studii superioare. Măsura ar fi menită să aducă o parte din finanțarea „privată” în universitățile care au din ce în ce mai puțini „clienți”, însă furnizorii de formare profesională spun că decizia dă peste cap o piață cu 50.000 de cursanți, iar neclaritățile din acest act normativ vor conduce la o întârziere a viitoarelor proiecte de training cu finanțare europeană.

“De la 1 ianuarie 2016 cursurile destinate persoanelor cu studii superioare nu mai pot fi făcute de către companiile care furnizează cursuri de formare profesională decât dacă acestea au parteneriat cu universitățile”, a spus Steluța Racolta, președintele Asociației Patronală a Furnizorilor de Formare Profesională (APFFP). Organizația a transmis și o plângere Guvernului prin care atenționează asupra faptului că intrarea în vigoare a acestei hotărâri ar duce la intrarea în insolvență a furnizorilor de formare profesională de nivel calificare 5 și 6 (programe care au ca rezultate învățarea unor cunoștințe și formarea unor abilități de management sau cunoștințe avansate într-un anumit domeniu, precum și competențe de luare a deciziilor în situații complexe etc.) “De patru ani încoace noi organizăm cursuri pentru formarea de organizatori de târguri și expoziții, curs la care participă în fiecare an câte 400 de cursanți, iar autorizația pentru un curs de face o dată la patru ani. În acest moment, nu ne este clar ce se va întâmpla începând cu anul viitor, când trebuie să ne autorizăm din nou, dacă se menține autorizația actuală sau va fi nevoie de o nouă autorizație, dar nici cine va <ștampila> certificatele de absolvire și cum vor arăta acestea. Mă aștept să pierd jumătate din cursanți, adică 200 de oameni care plăteau câte 400 de lei ca să primească un certificat de absolvire a acestui curs”, a spus Bianca Preda, managing partner în cadrul companiei de training Creative Business Management. Ea a mai spus că, în ultimii ani, 50.000 de oameni au fost angajați în proiecte cu finanțare europeană, iar această categorie va fi prima afectată de această măsură, întrucât “experții” sau “formatorii” care s-au format prin cursuri private nu vor mai avea certificările conforme cu noua lege.

“Autoritățile ne-au spus că, prin această măsură, vor să armonizeze legislația românească cu cea europeană. Suntem de câțiva ani buni în Uniunea Europeană, de ce s-a luat decizia abia acum? Ne-au trimis să facem cursuri de bucătari, patiseri sau florari, în locul celor de comunicare, de PR sau de marketing online, pe care le făceam până acum”, a mai explicat Bianca Preda. Ea a mai precizat că, în prezent, România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea adulților care urmează cursuri de formare după absolvirea studiilor superioare (care este de 1%), iar noile măsuri vor conduce la o scădere a acestui procent, și așa foarte redus.

Pe de altă parte, scăderea natalității și rata mai scăzută de promovare a examenului de bacaluareat din ultimii ani au redus semnificativ din studenții care alimentează financiar universitățile: dacă în perioada 2007- 2008 numărul anual de studenți din România era de circa 900.000 de persoane, în 2014 numărul acestora era de 541.000 de persoane, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. O astfel de măsură ar putea fi o sursă alternativă de finanțare pentru universități, care își susțin din ce în ce mai greu cheltuielile.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai