Banca Națională a decis joi să mențină dobânda de politică monetară la 1,75%, deși pe piața interbancară dobânzile la lei au coborât sub 1% (indicele Robor la 3 luni) și să le dea înapoi băncilor o parte din euro care erau ținuți în rezerva minimă obligatorie (RMO), după estimări fiind vorba de aproape 500 de milioane de euro.În comunicatul detaliat BNR spune că inflația se situează în jurul la 2% dacă nu se ia în considerare reducerea TVA la alimente, ceea ce nu ar constitui un motiv pentru o nouă reducere a dobânzii de politică monetară, care stă la același nivel de 1,75% pe an din primăvara anului trecut, respectiv din mai.
Reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% a dus inflația în deflație, respectiv prețurile sunt în scădere față de perioada similară a anului trecut.
Reducerea generală a TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie va menține deflația, dar pe măsură ce se vor șterge aceste efecte România va avea din nou inflație.
BNR remarcă creșterea accelerată a creditării în lei, care a inversat trendul de scădere a creditării totale în România, ca urmare a căderii creditării în euro. Creditarea în lei a devenit majoritară, cu 50,9% în noiembrie 2015, după ce mai bine de un deceniu valuta a fost majoritară, ajungând chiar la o pondere de 70%. Scăderea accelerată a dobânzilor la lei din 2012 încoace a adus leul la putere pe partea de creditare. În aceste condiții BNR spune că poate să își transmită mai bine în piață deciziile de politică monetară, ceea ce nu putea face în trecut când euro domina piața împrumuturilor.
Din 2012, Robor-ul a scăzut de la 6% pe an la 1% acum, o prăbușire care s-a văzut în factura celor care au împrumuturi în lei.
Creșterea economică este susținută, și dacă în T3 nu s-ar lua în considerare agricultura, care s-a confruntat cu prețuri în scădere, ritmul de creștere s-ar situa la 5%, cel mai ridicat nivel de după criză.
Ca un punct negativ, BNR remarcă diplomatic faptul că statul a cheltuit prea mulți bani într-un interval scurt în acest an și că va cheltui mult în 2016, având în vedere deficitul bugetar care este prevăzut să se apropie de 3% din PIB.
”În perspectivă evoluțiile din mediul extern sunt marcate de incertitudini legate de fragilitatea creșterii economice globale și de volatilitatea piețelor financiare internaționale, iar pe plan intern, preocupantă este creșterea deosebit de amplă a cheltuielilor bugetare la finalul anului 2015, precum și a deficitului bugetar în intervalul de prognoză”, spune Banca Națională.
Atașat aveți comunicatul integral al Băncii Naționale
Datele statistice relevă menținerea ratei anuale a inflației în teritoriu negativ, începând cu luna iunie 2015, în linie cu prognoza, ca efect al extinderii aplicării cotei reduse de TVA de 9 la sută la toate alimentele, băuturile nealcoolice și serviciile de alimentație publică, precum și al scăderii prețului combustibililor.
În luna noiembrie 2015, nivelul agregat al prețurilor de consum a fost mai mic cu 1,1 la sută față de cel din luna similară a anului anterior. Rata medie anuală a inflației a fost de -0,4 la sută în luna noiembrie 2015, in timp ce indicele armonizat al prețurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergență cu Uniunea Europeană – a consemnat o rată medie anuală de -0,3 la sută.
Analiza datelor statistice indică însă că în absența influenței reducerii cotei TVA, rata anuală a inflației ar fi fost în apropierea nivelului de 2 la sută, plasându-se astfel în interiorul intervalului asociat țintei staționare de 2,5 la sută ± 1 punct procentual.
Accelerarea creșterii economice în trimestrul III 2015 (până la 3,6 la sută) a fost susținută de expansiunea consumului privat, pe fondul creșterii veniturilor nominale ale populației, al redresării activității de creditare, al reducerii impozitării indirecte și al sporirii încrederii în economie. Excluzând impactul agriculturii – sector puternic afectat de randamentele scăzute ale culturilor de toamnă – produsul intern brut a înregistrat cel mai alert ritm anual din perioada postcriză (peste 5 la sută).
Rezervele valutare s-au situat la finele anului 2015 la nivelul de 32 miliarde de euro, similar celui consemnat la sfârșitul anului anterior, după acoperirea plăților scadente aferente serviciului datoriei externe publice și public-garantate (de aproximativ 7,2 miliarde de euro), fiind alimentate în principal de intrări de fonduri europene și de împrumuturi ale statului pe piețele externe. Deficitul de cont curent a rămas la un nivel sustenabil, de sub 1 la sută din PIB, în pofida accelerării consumului, în condițiile îmbunătățirii balanței serviciilor și ale majorării transferurilor de la Uniunea Europeană, fiind acoperit integral de intrări autonome/investiții directe.
Aceste evoluții au contribuit la menținerea unei relative stabilități a cursului de schimb al monedei naționale față de euro, acesta oscilând într-o bandă relativ îngustă de variație în anul 2015 deși piețele externe au fost marcate de fluctuațiile ale aversiunii globale față de risc, tensiuni geopolitice și de divergența dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale.
Ratele dobânzilor pe piața monetară interbancară au continuat să scadă, atingând minime istorice, reflectând reducerile ratei dobânzii de politică monetară și gestionarea adecvată a lichidității. Caracterul acomodativ al condițiilor monetare reale în sens larg a contribuit la revigorarea procesului de creditare în monedă națională. Astfel, creditului neguvernamental și-a consolidat dinamica anuală în teritoriu pozitiv exclusiv pe seama avansului împrumuturilor în monedă națională (atât prin acordare de credite noi cât și prin conversia celor acordate anterior). Ponderea creditelor în lei a devenit majoritară – 50,9 la sută din total în luna noiembrie 2015 față de un minimum de 35,6 la sută în mai 2012 –, asigurând astfel o mai bună transmisie a politicii monetare și premisele pentru gestionarea riscurilor la adresa stabilității financiare.
În perspectivă evoluțiile din mediul extern sunt marcate de incertitudini legate de fragilitatea creșterii economice globale și de volatilitatea piețelor financiare internaționale, iar pe plan intern, preocupantă este creșterea deosebit de amplă a cheltuielilor bugetare la finalul anului 2015, precum și a deficitului bugetar în intervalul de prognoză.
Pe termen scurt se reconfirmă readâncirea temporară în teritoriu negativ a ratei anuale a inflației, ca efect al unei noi runde de reduceri a impozitelor indirecte (scăderea cotei standard de TVA la 20 la sută de la 24 la sută începând cu data de 1 ianuarie 2016). Aceasta va fi urmată de o revenire în teritoriu pozitiv după epuizarea efectelor reducerii TVA din iunie 2015 și pe fondul relaxării conduitei politicii fiscale și al creșterii costurilor unitare cu forța de muncă. În același timp, se remarcă persistența riscurilor și incertitudinilor asociate unor evoluții din mediul extern dar și din cel intern - în principal perspectivei conduitei politicii fiscale și a reformelor structurale în contextul anului electoral.
În aceste condiții și pe baza datelor disponibile în prezent, CA al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an și continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar.
Totodată, în condițiile temperării creditării în valută și pentru continuarea procesului de armonizare a mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele și practicile în materie ale Băncii Centrale Europene și ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută la nivelul de 12 la sută de la 14 la sută începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2016. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menține la nivelul de 8 la sută.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile și păstrarea unui cadru macroeconomic stabil.
În acest sens, un mix echilibrat de politici fiscale și monetare dublat de progrese în sfera reformelor structurale este esențial pentru menținerea macrostabilității și a unei creșteri economice robuste în cadrul procesului de convergență în cadrul UE, precum și pentru întărirea rezistenței economiei românești față de eventuale șocuri sau condiții adverse pe plan mondial.
BNR monitorizează evoluțiile interne și ale mediului economic internațional în vederea utilizării și dozării corespunzătoare a tuturor instrumentelor de care dispune pentru îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu și pentru menținerea stabilității financiare.
Conform calendarului anunțat, următoarea ședință CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 februarie 2016, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.
0 comments :
Trimiteți un comentariu