Economia României ar putea beneficia de un surplus de peste 4,5 miliarde de euro dacă persoanele care își doresc să lucreze ar fi angajate, arată un calcul al ZF pe baza informațiilor de la Statistică.Doar anul trecut 625.000 de români făceau parte din categoria persoanelor care și-ar dori să lucreze mai multe ore, ar fi dispuse să lucreze (dar nu își caută activ un loc de muncă) sau își caută un job deși nu ar începe imediat munca, arată datele publicate ieri de Institutul Național de Statistică.
Aceste date completează imaginea de ansamblu a pieței muncii, caracterizată de o rată a șomajului scăzută (de doar 6,8% anul trecut), în condițiile în care din 9,1 milioane de persoane apte de muncă (populația activă) doar 6 milioane sunt salariate (cu contracte de muncă sau „la negru“).
„Noi îi cunoaștem pe acești oameni, ne-am întâlnit cu ei în caravanele noastre de recrutare și relocare. Forța de muncă potențială adițională (nefolosită) se găsește cu preponderență în zona rurală, acolo unde, trebuie să recunoaștem, informația ajunge destul de greu. De multe ori trăim cu impresia falsă că la țară oamenii au relativ același grad de informare ca la oraș. Nimic mai fals. Colegii care merg pe teren stau de vorbă cu reprezentanții autorităților locale pentru a-i încuraja pe cei apți de muncă să ia în calcul și angajarea, intrarea în câmpul muncii. În plus, salariile sunt într-o ușoară creștere, avem semnale pozitive din punct de vedere economic, iar orice persoană nou angajată reprezintă un minus la rata săraciei din România“, a spus Florin Godean, country manager al firmei de recrutare și închiriere de forță de muncă în regim temporar Adecco România.
Astfel, datele statistice arată că anul trecut erau înregistrate 268.000 de persoane care lucrau cu program parțial de lucru și care și-ar fi dorit să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind incluse în categoria persoanelor „subocupate“. „Față de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a crescut cu 30.000“, se arată în cercetarea INS.
De asemenea, alte 361.000 de persoane erau în 2015 în categoria forței de muncă potențiale adiționale (în scădere cu 4,9% față de anul anterior), aici fiind „numărate“ persoanele inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul, precum și persoanele inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul.
Luând în calcul un salariu mediu brut pe economie (de circa 2.700 de lei brut în luna februarie a acestui an) și un număr de 625.000 de persoane care ar putea fi incluse în totalul forței de muncă, rezultă că economia pierde circa 4,5 miliarde de euro pe an, aceasta fiind masa salarială adițională pe care ar putea să o genereze munca acestor persoane.
Dacă cele 625.000 de persoane din categoria celor subocupate sau care formează „forța de muncă adițională” s-ar adăuga celor 624.000 de șomeri, rata șomajului s-ar dubla, ajungând la aproape 14%. Chiar și reprezentanții Institutului Național de Statistică admit că rata șomajului este cel mai vizibil indicator rezultat din Ancheta forței de muncă în gospodării, însă pentru a avea o imagine completă a situației și evoluției pieței muncii, INS publică anual și cei 3 indicatori care au caracteristici similare cu cele ale șomerilor.
Forța de muncă suplimentară ar contribui semnificativ la creșterea masei salariale din România și ar stimula creșterea economică prin consum, dar și la stimularea noilor investiții, mai ales că în prezent fabricile din centrul și din vestul țării se plâng că nu mai găsesc forță de muncă.
Masa salarială totală din România a ajuns anul trecut la valoarea de 51,7 miliarde de euro (în creștere cu circa 6% față de anul 2014), ajungând la o pondere de 31,2% din PIB, potrivit datelor provizorii publicate de Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.
0 comments :
Trimiteți un comentariu