Într-un complex de clădiri cu pereți roșii de cărămidă de pe strada Victoriei din Tulcea se află fabrica Confecții SA, unde 450 de angajați produc zilnic aproape 3.000 de cămăși, din care 80% iau drumul Angliei, Italiei, Greciei sau Germaniei. O parte din cămășile cusute și călcate de croitoresele din Tulcea ajung să fie vândute în Europa sub branduri precum Guy Laroche, Pierre Cardin sau Gianfranco Ferre, în timp ce în România se vând sub brandul Bigotti.Din această fabrică, înființată în 1980 și care se întinde pe 6.000 de metri pătrați, o clădire emblemă a orașului pentru industria textilă, au ieșit aproape 800.000 de cămăși anul trecut. În perioada comunistă, de pe poarta acestei fabrici ieșeau aproape 2.000 de angajați.
„Lucrez de 37 de ani în această fabrică, iar din Õ90 sunt directorul ei general. Este cea mai mare companie cu capital românesc din Tulcea, o emblemă în timpul comunismului pentru industria textilă. Volumele trimise la export s-au redus semnificativ, costurile noastre au crescut. Costul de manoperă al unei cămăși este de 4 euro, în timp ce costul de producție este de 11-12 euro. Cămășile se vând la prețuri de trei ori mai mari iar la brandurile de lux ajung și la 80-90 de euro. Pentru cele mai multe produse primim țesăturile, noi doar le asamblăm, punem nasturii, le aranjăm în pungi, asigurăm doar o mică parte din materiale. Lucrăm în lohn, semi-lohn“, a spus Cornel Runca, directorul general al Confecții Tulcea. Fabrica a fost privatizată în 1995, prin metoda MEBO, un proces prin care activele unor companii deținute de stat au fost vândute către salariații acesteia, și are acum 1.660 de acționari.
În 2014, ÊConfecții SA a avut o cifră de afaceri de 16 milioane de lei și un profit de 1,1 milioane de lei, la 430 de angajați, arată datele de la Ministerul de Finanțe.
„Anul trecut am avut o cifră de afaceri similară cu cea din 2014. Am produs cu 10% mai puține cămăși, dar am lucrat la produse mai complexe. Am avut de onorat o comandă de cămăși pentru armata finlandeză, ce au necesitat o croială mai specială“, a spus el.
În acest sector, România este atractivă datorită apropierii de piețele vestice dar și forței de muncă calificate, fiind o destinație importantă de producție îmbrăcăminte încă de dinainte de anii Õ90.
„Concurența în acest domeniu este foarte mare, nu mai suntem la fel de competitivi, mulți clienți se îndreaptă spre China, Vietnam, Bangladesh. Nu mai avem aceleași volume la export ca înainte. Firmele mari preiau comenzile prin angrosiști, care vin cu camioanele săptămânal să încarce marfa de la noi“.
În fabrica de confecții din Tulcea sunt funcționale 350 de utilaje, mașini de croit, de finisat. Un angajat lucrează la aproape zece cămăși în cele opt ore de muncă, potrivit lui. Un confecționer în fabrică are salariul brut de 1.300 de lei plus bonuri de masă. „Găsim greu oameni, tinerii preferă să lucreze acum la Kaufland, nu în fabrică de cămăși. Costurile fabricii vor crește având în vedere majorarea salariului minim pe economie, care ne-a fost impusă“.
Num?rul companiilor care au venit pe pia?a local? cu investi?ii directe în industria textilă este mic, prin compara?ie cu num?rul brandurilor gigant care produc pe pia?a local? prin parteneri. Giganți din modă ca Zara sau H&M; preferă să lucreze în sistem de lohn cu fabrici din toată lumea, doar opt companii din mod? au investit direct ”n produc?ie ”n România, având afaceri de 1,5 miliarde de lei și 5.000 de salaria?i.
„În România nu mai este niciun producător de țesături pentru cămăși, de aceea producem în lohn. Pentru noi și pentru alte fabrici de confecții efortul ar fi uriaș să aducem țesături din străinătate, nu avem puterea financiară. Este adevărat că așa câștigam mai mult, dar în România aproape toate sectoarele din industrie lucrează în lohn, asamblează produsul final, deși doar industria textilă este asociată cu sistemul de lohn și este văzută ca oaia negraă. Suntem o piață de exploatat, doar multinaționalele au puterea să facă produsul final în România“.
Fabrica din Tulcea și-a construit și un brand propriu, Giraldi, dar cămășile sunt vândute într-un magazin de câțiva metri pătrați din fața fabricii, la prețuri de 50-75 de lei.
Industria textilă, de confecții, pielărie și ”ncălțăminte, este a doua cea mai importantă, cu o contribuție de peste 10% la exporturile României, după industria auto. La un total al exporturilor anul trecut de 54 mld. euro, croitorii români au trimis peste graniță produse ”n valoare de 5,4 mld. euro, potrivit estimărilor ZF. La ”nceputul anilor 2000 rolurile erau inversate, textilierii fiind responsabili de o treime din exporturile țării. La momentul acela exporturile erau de doar 11,3 mld. euro, de 4,6 ori mai mici decât cele estimate pentru 2014.
0 comments :
Trimiteți un comentariu