Nicio altă țară din lume n-a experimentat mai mult timp cu dobânzile negative decât Danemarca. Aici, prețurile apartamentelor au crescut din 2009 cu peste 50%.Între februarie 2015 și februarie 2016, prețurile au sărit cu 12%. După patru ani consecutivi de dobânzi negative, Fondul Monetar Internațional cere Danemarcei să se oprească pentru a evita o posibilă bulă imobiliară, scrie The Copenhagen Post.
„Încurajăm puternic autoritățile să ia din timp măsuri contra creșterii prețurilor locuințelor. Deși o bulă nu este neapărat după colț, credem că dacă lucrurile nu sunt ținute sub control, se va ajunge în situația în care prețurile vor fi mai puțin confortabile“, a afirmat la Bloomberg News David Hofman, șeful misiunii FMI în Danemarca. Instituția recomandă relaxarea reglementărilor pentru piața locuințelor cu chirie și reguli în funcție de zonă. Prețurile locuințelor cresc deși inflația stagnează, iar creșterea economică este slabă.
Dobânzile negative perturbă în general piețele. Separat de FMI, agenția de rating Fitch a explicat că „există dovezi că astfel de politici îi împing pe unii investitori spre active cu risc mai ridicat, dar este prea devreme pentru a vedea dacă acesta este un efect de durată“.
Dobânzile negative presează în jos randamentele obligațiunilor guvernamentale, active considerate sigure și preferate, printre altele de, fondurile de pensii.
În căutarea unor randamente mai mari, astfel de fonduri aleg acum active mai riscante.
„În orice caz, riscul unor consecințe neintenționate pare că urcă, în condițiile în care băncile, consumatorii și companiile se adaptează la un mediu mai nesigur în care dobânzile negative sunt tot mai comune“, adaugă analiștii Fitch.
Un lucru cert este că dobânzile negative sunt un medicament experimental cu efecte secundare incerte, scrie revista Barron’s. Analiștii estimează că obligațiuni guvernamentale de 9.900 de miliarde de dolari din toată lumea au yielduri sub zero, ceea ce înseamnă că investitorii, printre care fonduri de pensii și asigurători, plătesc guvernelor pentru a le ține banii. Apoi, pentru a distruge un mod tradițional păstrare a banilor – la saltea – BCE a anunțat că nu va mai tipări bancnota de 500 de euro începând cu 2018.
Recent, Rezerva Federală americană a intervenit prin vicepreședintele executiv al Fed al St. Louis, Christopher J. Waller, în dezbaterile privind dobânzile negative.
„Ce s-a întâmplat până acum în țările care au încercat dobânzile negative?“ se întreabă el. În primul rând, este clar că o lovitură puternică au primit-o acțiunile bancare, răspunde tot el. Apoi, după ce inițial și-au continuat traiectoria descendentă, dobânzile ipotecilor au început să crească în Germania și Elveția. Băncile au fost foarte reticente să ceară dobânzi pentru depozite de teama reacției clienților lor.
„Însă la sfârșitul zilei, dobânzile negative sunt taxe în blană de oaie. Puțini economiști vor susține că majorarea taxelor pentru gospodării va încuraja cheltuielile. De ce ar crede ei că ar fi altfel cu dobânzile negative?“
Dobânzile negative sunt doar taxe impuse rezervelor băncilor. Taxele trebuie plătite de cineva. Băncile pot trece aceste taxe în seama deponenților oferind dobânzi mai mici pentru economii sau percepând comisioane pentru depozite. În orice caz, deponenții vor avea mai puține venituri de cheltuit pe produse și servicii.
0 comments :
Trimiteți un comentariu