Economia românească, sub lupa BERD: România va atinge în 2016 cea mai mare creștere economică din regiune, de 4%. Majorările salariale și reducerea TVA stau în spatele creșterii economice puternice pe care însă economiștii o califică drept "peste potențial"

România va înregistra în acest an cea mai rapidă creștere economică din Europa Centrală și de Sud-Est, de 4%, susținută de cererea internă puternică, stimulată de ajustarea TVA și creșterile salariale, potrivit noilor estimări anunțate ieri la Londra de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Instituția financiară a îmbunătățit ușor, cu 0,3 puncte procentuale, estimarea referitoare la creșterea economică a României în 2016, de la 3,7%. Pentru 2017, BERD anticipează o creștere a PIB de 3,5% în cazul României.

„În 2016 și 2017, cererea internă puternică va continua să susțină creș­terea economică. Consu­mul va fi împins în sus de tăierea cotei TVA de la 24% la 20% din ianuarie 2016, majorarea salariului minim minim cu 19% din luna mai 2016, creșterile salariale planificate în sectorul public, îmbunătă­țirea sentimentului economic și un mediu cu o inflație scăzută“, susține BERD.

Și investițiile private vor continua să crească ca urmare a costului scăzut al finanțării și anulării taxei pe construcțiile speciale programată pentru 2017, în opinia BERD.

Totuși, este de așteptat o încetinire a ritmului de creștere în contextul incertitudinilor legate de alegerile din 2016.

Deși investițiile publice ar putea să scadă în condițiile sfârșitului perioadei anterioare de finanțare, 2007-2013, legată de fondurile europene, consumul public va crește probabil pe fondul creșterii salariilor în sectorul public, punând astfel presiune asupra bugetului.

Creșterea economică în România rămâne peste potențial. Bojan Markovic, deputy director economics, policy  și governance în cadrul BERD, susține că dacă reformele structurale vor fi revi­gorate, România va reuși să aibă o creș­tere economică potențială mai ridicată. El a explicat că în cazul unor țări care au implementat re­forme structurale PIB potențial a urcat cu 1 punct procentual, conform unor studii ale BERD.

Pentru anul viitor, BERD anticipează încetinirea creșterii economice de la 4% la 3,5% în România, tendința fiind influ­ențată și de salariul minim, în opinia re­prezentantului BERD. „Dacă vă uitați la impactul care vine din creșterea salariului minim, în mod tradițional, în fiecare țară este pozitiv în primul an și negativ în anul următor pentru că la început ai o creștere a consumului în urma majorării salariilor“, a explicat Bojan Markovic.

Anul trecut, economia României a crescut cu 3,8%, susținută tot de cererea internă. În timp ce consumul privat a fost principalul motor al creșterii - într-un mediu de inflație scăzută și ajutat de creșterea veniturilor -, investițiile au crescut grație costului scăzut al finanțării susținut de îmbunătățirea încrederii investitorilor și ratelor scăzute la credite, ajunse la minime istorice.

Prin anunțarea unei creșteri eco­n­o­mice de 4%, BERD a intrat în rândul instituțiilor internaționale care indică o creștere economică pentru România de 4% sau chiar peste. Și Banca Mondială vede posibilă o creștere a PIB de 4% pentru România în acest an.

Mai optimist, Fondul Monetar International (FMI) a revizuit în pri­măvara acestui an prognoza de creștere a PIB de la 3,9% la 4,2% în cazul României. Potrivit raportului FMI din aprilie „World Economic Outlook“, România ar urma să aibă în 2016 a doua cea mai mare creștere economică din UE, după Irlanda, al cărei PIB este estimat să crească cu 5%, după o ascensiune spectaculoasă de 7,8% în 2015.

La rândul ei, Comisia Europeană consideră că economia României este în expansiune  și anticipează un avans al PIB de 4,2% în 2016 și de 3,7% în 2017. Însă executivul de la Bruxelles a avertizat că avântul economiei este peste potențial și, prin urmare, aduce cu el o serie de vulnerabilități precum depășirea defi­citului și a datoriei publice, potrivit raportului de țară al Comisiei Europene.

În primele luni ale acestui an, economia României a evoluat în para­metrii anticipați.

Și FMI anticipează reducerea creșterii economice în 2017 la 3,6%

Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat ieri raportul macroeconomic pentru România și previziunile pentru 2017, conform articolului IV din statutul Fondului care prevede un exercițiu de supraveghere din partea acestei instituții, obligatoriu pentru toate statele membre. Potrivit anticipărilor FMI, creșterea economică scade de la 4,2% în 2016 la 3,6% anul viitor, creșterea consumului se reduce de la 6,2% la 4,8% iar inflația se triplează pe medie de la minus 0,4% în acest an la plus 3,1% în 2017. Inflația an la an crește de la1,5% la 3,4%. Creșterea salariilor scade de la 9,4% la 7,1%, iar creșterea salariilor din sectorul public se reduce de la 16,1% la 5,5%. Veniturile statului ca procent din PIB scad de la 30,7% la 29,5%. FMI nu oferă nicio previziune privind rata de politică monetară a BNR, în prezent la 1,75%. Deficitul de cont curent va crește, iar investițiile străine vor stagna. Nici pentru cursul valutar FMI nu oferă vreo previziune. Pe de altă parte, FMI subliniază că majorarea salariului minim peste nivelul creșterii productivității muncii ar putea face economiei mai mult rău decât bine întrucât, după ultimele majorări, ponderea salariului minim în salariul mediu va depăși în România media din regiune, ceea ce subminează competitivitatea externă cu consecințe asupra locurilor de muncă.

În documentul citat, FMI recomandă Bucureștiului ca, în viitor, ritmul de majorare al salariului minim să fie temperat și să existe un echilibru între salarii și productivitate. Experții FMI propun crearea unui comitet de experți pentru forța de muncă care să examineze periodic impactul politicilor din domeniu pieței muncii, inclusiv din perspectiva salariului minim.

FMI nu este singura instituție care a făcut observația că majorarea salariului minim poate dăuna economiei întrucât poate slăbi competitivitatea.

La începutul lunii, Comisia Europeană a apreciat că reducerile de taxe și majorările de salarii vor menține creșterea economică, grație intensificării cererii domestice. Ca și FMI, Comisia Europeană avertizează însă că aceste lucruri vor afecta competitivitatea și crearea de noi locuri de muncă. Potrivit Comisiei, costul forței de muncă va crește și, prin urmare, costurile pentru angajatori și profiturile vor scădea.

Salariul minim a crescut de la 1 mai la 1.250 de lei, de acest lucru urmând să beneficieze 1,1 milioane de salariați. (Iulian Anghel)

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega