♦ Universul comerțului tradițional mai număra la finalul anului trecut circa 75.800 de magazine tradiționale alimentare și nealimentare, chioșcuri, alimentare și magazine de bloc ♦ Cele mai multe dintre acestea sunt grupate în zona Moldovei și în Muntenia de Est, cele mai sărace regiuni ale țării.„Ponderea comerțului tradițional va continua să scadă în următorii cinci ani și va ajunge la circa 40%“, spun analiștii companiei de cercetare de piață Vektor Marktforschung.
Ponderea comerțului tradițional a început să scadă încă de la finalul anilor ’90, când comerțul modern și-a început dezvoltarea, însă în ultimii ani declinul a devenit tot mai accelerat, astfel că an de an câteva mii de magazine mici trag obloanele.
Istoria comerțului modern a început să se scrie în 1996, când a intrat pe piață grupul german Metro în parteneriat cu omul de afaceri Ion Țiriac. Acesta din urmă a ieșit din acționariatul Metro Cash&Carry; România în 2015. Metro Cash&Carry; activează pe piața angro, astfel că micii comercianți sunt clienții săi. Prin comparație, hipermarketurile și supermarketurile se adresează clientului final. Acestea din urmă au început să se dezvolte de la finalul anilor ’90, însă au apăsat mai tare pe pedala de accelerație după 2008, când s-au deschis 150-250 de magazine moderne pe an. Mai mult, acestea sunt în principal pe format mic – supermarket, discount și proximitate – astfel că intră pe terenul de luptă al chioșcurilor. Lanțuri precum Mega Image sau Profi se așază cu magazinele la partetul blocurilor, în inima cartierelor dormitor și printr-o ofertă mai bună de preț scot din joc micii comercianți. Un executiv din comerțul modern spunea anterior că o deschidere de hipermarket duce la închiderea a câteva zeci de chioșcuri.
O rețea cu câteva sute de magazine poate obține condiții mai bune de la proprietarii de spații și de la furnizori, situație care se poate traduce prin prețuri mai bune la raft. Mai mult, rețelele străine au în spate forța financiară a unui grup internațional cu afaceri de zeci de miliarde de euro.
În aceste condiții, rețelele străine au ajuns la 1.700 de magazine cu afaceri de circa 38-40 mld. lei, potrivit estimărilor ZF. Totuși, dezvoltarea comerțului modern a în-semnat și creșterea ponderii comerțului fiscalizat în total. Anterior, înainte de adoptarea măsurilor de re-laxare fiscală (reducerea TVA la alimente în iunie 2015 de la 24% la 9% și reducerea cotei generalizate a TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie), un executiv de top din co-merțul modern estima că o treime din comerțul tradițional era nefiscalizat.
Managerii din comerțul modern mai precizează și că toți angajații au contracte de muncă. Rețelele străine au ajuns unii dintre cei mai mari angajatori locali, cu câteva mii de salariați fiecare.
Cei mai mulți dintre aceștia însă sunt plătiți cu salarii ce nu depășesc 1.500 de lei net.
Dezvoltarea comerțului modern are o evoluție similară celei din vestul Europei unde comerțul modern ajunge să reprezinte și 90% din totalul comerțului alimentar. Micii antreprenori pariază acolo pe magazine specializate. În România însă, spre deosebire de restul țărilor, ponderea populației care trăiește în mediul rural este de aproape 50%, mult peste nivelul din alte țări, chiar și din regiune. Până în prezent rețelele străine s-au extins prudent la sate, unde puterea de cumpărare este mult mai mică. Aici, micii comercianți încă domină piața.
Datele oferite de compania de cercetare de piață Vector Marktforschung arată că cele mai multe magazine tradiționale (alimentare și nealimentare) se găsesc în zona de est a țării, considerată de altfel și zona cea mai săracă a României, cu salariu sub media națională de 400 de euro net pe lună și cu un șomaj peste medie. De altfel, în juidețele sărace ale țării au lipsit și investițiile străine și nici retailerii internaționali nu s-au înghesuit în număr mare. Cei care au mers însă în toate județele au fost discounterii, care au pariat pe prețuri mici. La polul opus, în vestul țării (Transilvania de vest potrivit denumirii Vektor Marktforschung) investitorii străini s-au înghesuit atrași de apropierea de Occident. Astfel, și comerțul modern s-a dezvoltat aici, județul Timiș spre exemplu fiind unul dintre cele mai importante din comerțul modern după numărul de magazine. La polul opus, regiunea este codașă în ceea ce privește numărul de magazine tradiționale.
Dacă universul comerțului modern urmărește dezvoltarea economică a țării, în cazul comerțului tradițional datele sunt invers proporționale.
0 comments :
Trimiteți un comentariu