​Cu o Skoda și un buget de 82.000 de dolari, un profesor universitar vrea să devină președintele Islandei

Știrea a fost publicată miercuri, 15 iunie 2016, 21:08 în categoria

​Cu o Skoda şi un buget de 82.000 de dolari, un profesor universitar vrea să devină preşedintele Islandei Favoritul în cursa pentru președinția Islandei este un profesor universitar care-și desfășoară campania într-o Skoda Favorit împrumutată. Echipa sa: un manager, un fotograf și câțiva oameni care se ocupă de voluntari. Bugetul: 82.000 de dolari, scrie Bloomberg.

Gudni Th. Jonannesson este un susținător al democrației participative și un campion al statului social. Deși evită populismul și se bazează pe mici donații individuale, Johannesson conduce în cursa alegerilor prezidențiale.

Cu numai 10 zile rămase până când islandezii se vor îndrepta către urne, ultimele sondaje plasează susținerea pentru profesorul cu pregătire la Oxford la peste 55%, cu mult înaintea fostului premier David Oddsson sau fondatorului Audur Capital Halla Tomasdottir.

Cum poate un profesor cu un buget atât de redus și cu o experiență limitată în politică să fie pe punctul de a câștiga președinția uneia dintre cele mai dezvoltate țări din lume?

Islanda are limite stricte în ceea ce privește sumele pe care candidații le pot cheltui, astfel încât bugetele nu sunt esențiale, spune Olafur Hardarson, profesor de științe politice la Universitatea din Islanda. În țara cu 334.000 de locuitori, campaniile se desfășoară în cea mai mare parte din ușă-n ușă, mai degrabă decât prin intermediul unor reclame plătite la TV.

Johannesson se consideră mai presus de politicile de partid, drept cineva care oferă o pauză de la politicienii profesioniști ai trecutului.

Ceea ce-l ajută în plus este faptul că criza financiară din 2008 și scandalul Panama Papers au subminat încrederea islandezilor în establishment. Cu numai câteva săptămâni în urmă, protestatarii au aruncat cu iaurt și banane, obținând demisia premierului.

Campania sa se concentrează pe conferirea de puteri sporite oamenilor.

“Avem nevoie de un articol în constituție care să le ofere alegătorilor șansa de a cere un referendum pe anumite subiecte”, a declarat acesta într-un interviu recent.

Johannesson a adoptat totuși și unele poziții nepopulare. De exemplu, acesta a criticat rolul țării sale în scandalul Icesave.

Dacă va fi ales pe 25 iunie, Johannesson va prelua un rol în mare parte ceremonial într-o țară puțin mai mare decât Maine.

Atunci, de ce ar fi evenimentul de interes la nivel mondial?

Islanda ocupă un loc strategic între Europa și America de Nord, șI găzduiește mai multe fabrici de aluminiu deținute de Rio Tinto Alcan și Alcoa. Aceasta își acoperă aproape în întregime necesitățile de electricitate din surse regenerabile hidroelectrice și geotermale, fiind favorita ecologiștilor. După ce a ieșit mai devreme din programul cu FMI grație unui program ambițios de redresare, Islanda este de asemenea considerată drept un model pentru revenirea dintr-un colaps financiar.

După aproape un deceniu de izolare financiară, a renăscut credința într-un viitor mai luminos în Islanda. Echipa de fotbal a țării a participat pentru prima dată în istorie la un campionat internațional, Euro 2016.

Rezultatul alegerilor generale este unul deschis, Partidul Piraților subversiv concurând cu Partidul Independenței eurosceptic.

Susținătorii lui Johannesson vor argumenta că o persoană non-partizană care nu se teme să adopte poziții critice ar fi bine poziționată pentru a negocia o schimbare potențial seismică pe scena politică națională.

Într-un final, o întreagă generație a crescut cunoscându-l doar pe Olafur Ragnar Grimsson, președintele cu cinci mandate consecutive din 1996. Succesorul acestuia fiind ales de o pluralitate de alegători, data de 25 iunie va marca sfârșitul celui mai lung mandat al unui șef de stat sau guvern cu excepția celui al președintelui Alexander Lukașenko din Belarus.

Or, acest lucru este demn de remarcat.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cătălina Apostoiu

0 comments :

Trimiteți un comentariu