Efectele migrației externe se văd în migrația internă: În loc să se urbanizeze, România se ruralizează: corporatiștii și pensionarii se duc la țară

Peste 100.000 de români se mută de la oraș la sat în fiecare an, iar din rural către urban vin cu 27% mai puțini.

Plecarea românilor la muncă în străinătate, stresul ora­șelor și crizele economice accen­tuează un trend în­ceput în 1997: oamenii de la sate preferă să meargă să lucreze în străinătate în loc să accepte o slujbă în oraș și de aceea numărul celor care pleacă din sat în oraș e mai scăzut, în timp ce corporatiștii încep să-și dezvolte mici afaceri sau să-și construiască case la țară.

Această ruralizare nu ajută foarte mult economia, pentru că se înlo­cuiește, de exemplu, un venit de 6.000 de lei brut dintr-un oraș dezvoltat care se consumă pe credite, combustibil și alimente cu un venit mai redus, în timp ce alimentele de la sate provin din auto­consum.

Aproximativ 107.000 de locuitori români s-au mutat de la orașe la sate în 2015, în timp ce mai puțin de 78.000 de oameni au plecat de la sate la orașe, arată datele de la Institutul Național de Statistică.

Spre comparație, în 1990 numărul românilor care plecau de la orașe la sate era de patru ori mai mic, în timp ce migrația rural-urban era de șapte ori mai mare. Cum se explică această situație?

„Dacă ne uităm la demografia celor două medii de rezidență, vedem că din zona rurală forța de muncă a migrat în mare parte în străinătate în primul rând din motive economice, iar acest lucru a condus la o diminuare a potențialului migrației de la rural la urban pe plan intern. Oamenii din mediul rural care au migrat au preferat să-și maximizeze șansele mergând în exteriorul țării decât să emi­greze într-un oraș din România“, a explicat prof. univ. dr. Mo­nica Roman, de la Departamentul de Statistică și Econo­me­trie din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Pe de altă parte, a mai spus ea, are loc o migrație de la urban către rural în principal din două motive: primul motiv, care este valabil pentru toate grupele de vârstă, ar fi dezvoltarea unui mediu rezidențial periurban, respectiv acele cartiere rezidențiale care nu sunt administrativ în zona urbană, dar care au toate carcateristicile urbanului. Al doilea motiv este că are loc o migrație din urban spre rural în rândul populației vârstnice, al pensionarilor, care preferă să se retragă în zona rurală, unde au un trai mai accesibil financiar, în concordanță cu veniturile lor.

Profesorul Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române și director în cadrul Institutului de Economie Națională, spune că pensionarii de la oraș se duc la țară pentru că sunt mai mici cheltuielile de întreținere și confortul este mai mare.

„Pe de altă parte, sunt mulți locuitori din oraș care își fac locuințe de vară sau de vacanță în mediul rural, ceea ce are un impact în creșterea gradului de ocupare în mediul rural, pentru că de regulă cei care își fac aceste locuințe plătesc pe cineva care să le îngrijească locuințele cât sunt plecați. În plus, se extind mult centrele urbane și mulți preferă să își facă locuințe în preurban“, a mai spus Gheorghe Zaman.

Iar adesea pe lângă locuințele din rural construite de cei care lucrează în orașe se mai dezvoltă și mici afaceri sau ferme pentru autoconsum. În această categorie intră și Adrian Porfir, manager pe Europa de Sud-Est în cadrul Joris Ide, grupul care controlează producătorul de materiale de construcții Megaprofil, care și-a deschis în urmă cu trei ani o microfermă situată la 60 de kilometri de București.

„Am început microferma ca un hobby, iar astăzi tot ce mâncăm în casă, legume, ouă, lapte sau porc de Crăciun, consumăm numai de acolo. Acum trei ani m-am dus să cumpăr un hectar de pământ, acum avem 10 hectare și mai lucrăm și pământul altora. Nu sunt singurul care a făcut asta, sunt foarte mulți oameni din multinaționale care observă niște trenduri și care au ca prim reflex să se uite cu atenție la posibilitățile din mediul rural“, a explicat Adrian Porfir, care a spus că și-ar dori să se mute acolo, dar că nu dorește soția, așa că pentru weekend și vacanțe familia sa are un „al doilea punct de lucru“. „Dezvoltăm ceva care încet-încet s-ar putea transforma într-un business, pentru că acolo sunt oameni care au nevoie de job. Eu am doi angajați care lucrează la microfermă, pentru că activitatea mea din oraș poate să subvenționeze puțin activitatea de acolo, întrucât o microfermă nu face bani într-o primă fază“, a mai spus Porfir.

Fenomenul migrației de la orașe la sate în rândul populației a cunoscut o amploare mai mare odată cu apariția crizei economice din 1997-1998 (când leul s-a devalorizat puternic, iar Rusia a fost în criză).

Acest fenomen a conturat două tendințe migraționiste semnificative: pe de-o parte, oamenii au început să plece la muncă în străinătate, iar pe de altă parte, mulți s-au mutat la sate pentru că viața de la oraș era prea scumpă. Astfel, 1997 a fost primul an în care numărul orășenilor mutați la sate (peste 81.000) a fost mai mare decât cel al persoanelor care s-au mutat de la sate în orașe (circa 68.500), arată statisticile.

„Migrația internă în România este redusă în comparație cu alte state: românii sunt mai puțin mobili intern, de aceea efectele economice ale acestui tip de mobilitate asupra pieței muncii sunt? încă modeste.? Oamenii sunt acum liberi să-și caute cele mai avantajoase? modalități de a lucra și de a locui și dacă există posibilitatea unui loc de muncă în oraș, mulți preferă naveta ?ca o modalitate avantajoasă de a-și maximiza veniturile“, a mai spus Monica Roman.

Totuși, a adăugat ea, este foarte greu de anticipat care va fi dinamica viitoare a acestor fluxuri de migrație pe medii de rezidență pentru că ele depind de o mulțime de variabile, de la contextul național la cel internațional.

„De exemplu, există inclusiv posibilitatea unei migrații externe de revenire? și deja românii din Marea Britanie se gândesc la ?ce strategii să adopte? în condițiile post Brexit. ?Ar fi greu de anticipat care vor fi, pe termen lung, peste 20 de ani, evoluțiile viitoare, dar? nu aș  presupune? schimbări majore sau? inversarea fluxurilor migratorii interne?, ci poate o diminuare a intensității acestora?“, a mai spus Monica Roman.

Pe de altă parte, profesorul Gheorghe Zaman consideră că în următorii 20 de ani tendința migrației de la orașe la sate se va intensifica.

„Acest lucru se va întâmpla datorită faptului că atrage mai mult confortul ambiental și confortul natural de la sate în detrimentul marilor aglomerații care presupun mai mult zgomot, mai mult stres, mai multă poluare. Nu aș putea spune că va avea proporții foarte mari, dar oricum e pe o evoluție ascendantă. Am observat totodată că există tendința, atât la oraș, dar mai ales la sat, ca oamenii să-și asigure un minimum de alimente organice, bio“, a mai spus Gheorghe Zaman.

Iar această tendință a oamenilor spre cultivarea plantelor și spre creșterea animalelor este mai puternic dezvoltată în alte state.

„Când am stat de vorbă cu un furnizor din Suedia care se ocupa de silozuri, acesta îmi spunea că, la ei, majoritatea oamenilor au o mică fermă la țară de care se ocupă sau au niște angajați care se ocupă de asta. La ce se aude la ora actuală legat de originea cancerului, când toată lumea indică ca posibilă sursă mâncarea industralziată, e normal ca oamenii să încline spre opțiunea de mâncare sănătoasă“, a mai spus Adrian Porfir de la Megaprofil.

Circa 46% din populația României locuiește în mediul rural, procent apropiat de media globală de 46,1%, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai