„Până acum transfer pricing-ul era un teren virgin. Nu poți să ai 4-5 ani exact o rată de profit de 1,9%-2%, de ce nu ții atunci banii la bancă?“, a spus înaltul oficial ANAF ieri la ZF Live.„Am făcut 14 controale pe dosare prețuri de transfer în primele șase luni. Am adus 44 milioane de lei la buget de la o companie de retail care făcea achiziții de la afiliați la un preț mult mai mare decât prețul pieței sau plătea pachete salariale de o anumită valoare nejustificată“, a spus ieri la ZF Live Ionuț Mișa, șeful Direcției Mari Contribuabili din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
Direcția Mari Contribuabili acoperă activitatea a circa 1.500 de mari companii din toată țara, care au pondere de circa 50% în totalul veniturilor totale la bugetul consolidat al statului, care s-au ridicat în total anul trecut la circa 233 de miliarde de lei (52 mld. euro).
„Avem o analiză pe transfer pricing făcută la nivelul Direcției Generale Mari Contribuabili la sfârșitul lui 2014, iar din analiza pe care am identificat-o atunci privind sumele suplimentare am ajuns la o sumă suplimentară de un miliard de euro numai pe marii contribuabili. Atunci însă erau 2.400 de companii acoperite de Direcție“, a explicat Mișa.
Direcția are în vedere companiile cu pierderi și cu rate reduse de profit.
„Avem companii care de 4-5 ani de zile au rata profitului între 1,9% și 2%. Lucru care este evident destul de supărător pentru că este foarte puțin probabil ca cineva să gândească un anumit business și să reușească să îl facă la același nivel constant astfel încât rata profitului să fie în permanență aceeași. Este foarte mic, nu ar mai justifica o afacere în sine. Mai ales o afacere mare, de anvergură în România. Ar fi mult mai simplu ca respectiva companie să depună banii la bancă sau la un fond de investiții și să obțină un randament financiar mult mai bun și mult mai justificat.“
Oficialul ANAF a mai spus că în principal companiile scot bani din România prin plăți suprevaluate de bunuri și servicii, apoi prin plăți/bonusuri pentru management dar și prin plăți de milioane de euro pentru firme de avocatură sau chiar de consultanță fiscală, care teoretic ar trebui doar să găsească căile legale de micșorare a bazei de impunere.
„Am avut un caz al unei companii din top 10 cifră de afaceri din România care scotea banii prin salarii nejustificate. După ce le-am arătat raportul, au plătit la buget a doua zi 27 milioane de lei cu tot cu penalități de întârziere și accesorii. E o practică foarte des întâlnită”, a explicat Mișa.
El spune că până în 2013 ANAF-ul nu a urmărit aproape deloc această zonă.
„A fost un teren destul de virgin până acum zona de transfer pricing. Au fost foarte multe companii care au realizat export de profit foarte mare pe care îl identificam pe baza noilor criterii de risc si pe baza noilor tehnici îmbunătățite de analiză de risc”.
După ce a început să se pună în vedere companiilor abuzurile făcute pentru scăderea masei impozabile, au început să apară și banii. „Între timp s-au mai stabilit sume destul de consistente: 700 milioane de lei (150 milioane de euro) sume stabilite de plată strict pe dosarul prețurilor de transfer”, a spus oficialul ANAF.
„Se scot banii din țară prin onorarii pentru avocați, prin companii de avocatură locale și internaționale, inclusiv și în zona consultanților fiscali există astfel de derapaje”.
„Vă dau un exemplu din zona juridică – când ai un buget extern de consistent pentru juriști care acoperă toate domeniile juridice și ai și un buget mare, nu mai găsești justificat de ce mai să mai plătești o firmă de avocatură pe care să o plătești cu milioane de euro pentru analiza sistemului juridic din România”.
Reprezentantul ANAF a mai spus că se au în atenție companiile cu pierderi mari. „Avem multinaționale care de 4-5 ani au între 1,9 și 2% rata profitului, lucru care evident este destul de supărător dintr-un anumit punct de vedere pentru că este foarte puțin probabil ca cineva să facă și să gândească un anumit business astfel încât să obțină această marjă. Am avut un astfel de contribuabil într-o acțiune de control și probabil că o să reintre într-o altă acțiune. O astfel de rată a profitului atât de redusă nu ar mai justifica o afacere în sine, ar fi mult mai simplu ca firma respectivă să țină banii la bancă sau într-un fond de investiții. Asta este realitatea, trebuie spusă”, a mai spus Mișa.
La nivelul marilor contribuabili pe categorii de venit, structura ponderii încasărilor în totalul bugetului a suferit niște modificări crescând ponderea încasarilor din accize în totalul încasărilor generale. La nivelul impozitului pe venit a avut loc o mică modificare la TVA. „Suntem în trendul general, cu un grad de conformare la plată superior mediei ANAF datorită faptului că administrăm contribuabili mult mai instruiți, pregătiți din punctul de vedere al pregătirii fiscale.”
Mișa a spus că încasările din TVA sunt la 35%-36% la nivelul încasărilor în totalul încasărilor pe care le realizează. „Suntem într-o evoluție pozitivă, suntem la o diferență de 2 procente creștere valoare nominală la 5 luni față de anul trecut.”
Cea mai mare evaziune este în industria IT și a electronicelor. Aceste domenii sunt o zonă fierbinte și sensibilă, dar și zona de oil and gas poate genera multe aspecte noi.
Ce se întâmplă în IT?
„Sunt cunoscute situațiile în care Google negociază cu diverse țări din Uniunea Europeană. Nu avem posibilitatea legislativă pentru a realiza astfel de negocieri. Google nu este selectat ca și mare contribuabil, probabil a fost o eroare de selecție la momentul respectiv sau nu au fost luate în considerare anumtie aspect”.
Modificarea declarației 394 (care presupune declararea facturilor către ANAF) ține de Ministerul de Finanțe și de cadrul legislativ, noi aplicam cadul legislativ, nu suntem decât uneori furnizori de idei și identificăm problemele pe care le avem în relația cu agenții economici și le transmitem mai departe pentru a îmbunătăți relația cu contribuabilul, a spus Ionuț Mișa, Șeful Direcției Mari Contribuabili din ANAF.
Evaziunea este pe toate palierele de la mici contribuabili, mijlocii până la mari contribuabili, dar important este să încercăm să combatem acest fenomen fără a-i afecta pe contribuabilii onești și cinstiți care doresc să își desfășoare activitatea într-un mod corect, a punctat acesta.
S-au produs niște modificari legislative, printre care și asupra declarației 088 care au avut ca scop combaterea evaziunii fiscale în zona TVA.
„Suntem în situația în care în declarația 088 s-au produs modificări, în sensul că documentele anexate la declarație au scazut, erau 11 documente care trebuiau anexate pe vechea legislație, acum sunt 4 documente, de asemenea numărul întrebărilor din interiorul întrebărilor a scăzut de la 20 la 13”, a afirmat Ionuț Mișa.
Reducerea impozitului pe dividende a majorat încasările. „Anul acesta impozitul pe dividende este 5%. Există sume estimate la nivelul impozitului pe dividende 2,3 mld ron, impozitul pe dividente pe tot anul”.
„Anterior, 55% din obligațiile totale aparțineau companiilor de stat. Astăzi suntem undeva la întârzieri la plată de 50%, e vorba milliarde de euro care pot fi recuperate”.
„Nu vom exercita un control extrem de presant asupra agenților economici ci să îi lăsăm să se dezvolte, să facă business, să-și crească afacerile și veniturile ulterior la buget să vină de la sine”.
Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili este o direcție în cadrul ANAF, care administrează 1491 de mari contribuabili selectați după mai mai multe criterii. În general sunt contribuabilii mari cu acoperire națională, companiile multinaționale, companiile din bănci, asigurări.
Ponderea pe care o aduce Direcția Generală de Administrarea a Marilor Contribuabili din totalul încasărilor ANAF se situează aproape de 50%.
„S-a dorit o îmbunătățire a activității și pe baza discuțiile cu Fondul Monetar Internațional și cu Banca Mondială, suntem în derulare la nivelul ANAF cu un program de dezvoltare și modernizare al ANAF-ului, în urma acestor direcții s-au gândit câteva direcții și câteva soluții pentru a crește gradul de conformare al contribuabililor la plată și pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor fiscal pe car enoi le oferim contribuabililor. Principala noastră dorință și principalul accent este pe îmbunătățirea calității serviciilor și pe partea de asistență și pe interacțiunea pe care o realizăm în relația cu fiecare dintre contribuabili administrați de noi”.
Mișa afirmă că relațiile cu contribuabilii se îmbunătățesc. „În urma discuțiilor pe care le-am avut cu cei de la Banca Mondială și cu cei de la Fondul Monetar am reușit să schimbăm modul în care realizăm acțiunile de control. Încercăm să ne implicăm cât mai puțin în viata agenților economici, în viața lor fiscală, în baza unor analize de risc identificăm zonele care au cea mai mare rată de evaziune atât ca și domenii de activitate cât și categorii de impozite și taxe. Este o prioritate pentru noi și avem acțiuni în derulare și pe care urmează să le începem”
Ce a mai spus Ionuț Mișa la ZF Live:
* Încasările din impozitul pe venit sunt duble față de încasările din impozitul pe profit. Există acest dezechilibru, important e să vedem care e motivația reală pentru că de multe ori apar idei legate de elemente subiective, trebuie facută o analiză serioasă și mult mai pertinentă pentru a vedea de unde provine acest dezechilibru. El cu siguranță se regăsește în legislație. Cred că legislația fiscal și sistemul de impozitare este cel care va crea un echilibru între cele două categorii.
* Actiunile de control generează sume suplimentare. Cele mai mari încasări la buget vin din comerț, transport și energie.
* Am început să generăm controale punctuale pe o anumită categorie de impozit, TVA. Controalele durează mai puțin, o relație mai deschisă și mai prietenească cu contribuabilul, încercăm să realizăm o relație deschisă cu acesta din punct de vedere al colaborării între institutia noastră și el.
* Jocurile de noroc sunt o zonă puternică de evaziune, am generat controale, avem sume suplimentare atrase 140 mil ron de la începutul anului.
* Avem în zona tutunului realizate controale, avem discuții lunare cu companiile mari, am reușit să legăm o relație mult mai bună și o comunicare mult mai bună cu ei, asigurandu-le confidențialitatea toatală a datelor pe care le furnizează.
* Avem operațiuni de control finalizate și în zona petrolieră, care s-au finalizat cu sume importante.
* Am avut verificări în portul Constanța, am stabilit sume de plată mai mari de 100 mil ron la nivelul câte unei singure companii.
* Mai sunt reduceri de fiscalitate care ar trebui realizate gradual în anii următori. Cred că unul dintre elementele cheie este corelat cu modul în care se va întocmi bugetul. Dacă proiecția bugetară va fi una cu adevărat realist raportată la capacitatea reală a ANAF-ului de a încasa aceste sume, probabil că se pot face asemenea reduceri.
* Raportate la media europeană încasările din TVA nu sunt la nivelul așteptărilor.
0 comments :
Trimiteți un comentariu