Lovitura demografică în plin pentru România și economie. Absolvenții de bac, la jumătate în opt ani. Facultățile din toată țara strigă după candidați

Numărul de absolvenți de bacalaureat a scăzut de la o medie de 170.000 pe an între anii 2007 și 2009 până la o medie de 96.000 între anii 2013 și 2016. Facultățile au rămas cu o capacitate de 62.000 de locuri și acum aleargă după candidați.

Dezastrul demografic își arată astăzi efectul te­ri­bil la numărul de ab­solvenți de bac, care s-a înjumătățit în ulti­mii opt ani, de la o medie de 170.000 la o medie de 96.000 în ultimii trei ani.

Consecința este că universitățile au dintr-o dată, în mai puțin de un deceniu, o supracapacitate care se poa­te compara doar cu cea a întreprin­derilor industriale din ultimii ani de dinainte de ‘89.

Deși aparent populația României a scă­zut din 1989 în prezent doar cu 15%, de fapt scăderea populației școlare este mult mai mare, pentru că cei 3 milioane de români plecați din țară și-au luat, în cea mai mare parte, copiii cu ei. Ca ur­mare, astăzi liceele și universitățile ră­mân goale.

Reducerea la jumătate în opt ani a unei generații de absolvenți este un șoc pentru sistemul universitar, dar pe de altă parte poate fi o șansă pentru crește­rea calității.

Scăderea populației școlare și numărul mare al absolvenților de liceu care nu au reușit să promoveze în ultimii ani exa­menul de bacalaureat afectează businessul universităților de stat, care aproape că rămân fără candidați pentru locurile cu taxă.

Anul acesta, circa 88.000 de ab­solvenți de liceu au reușit să promoveze bacalaureatul din prima se­siune a examenului, numărul aces­tora fiind de 1,8 ori mai scăzut decât în urmă cu zece ani, potrivit datelor de la Mi­nisterul Educației.

Pentru aceștia, oferta educațională a instituțiilor de învățământ superior de stat este de 62.000 de locuri finanțate de la buget, număr menținut constant în ultimii 10 ani.

Astfel, concurența potențială pentru un loc la buget într-o facultate de stat a scăzut de la un nivel-record de 2,8 candidați pe loc în 2008 la 1,4 candidați pe loc în 2016.

„Este adevărat că numărul de candidați a scăzut, dar și numărul de studenți, per total, a scăzut. Acum numărul este jumătate. (...) Scăderea numărului de candidați pentru facultățile de stat va conduce la o creștere a calității în învățământul superior. Vor fi grupe de studenți mai mici, iar procesul didactic va trebui readaptat astfel încât să răspundă cerințelor pieței economice”, a explicat Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București și fost ministru delegat pentru învățământ superior, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în perioada 2012 – 2014. El a adăugat că universitățile publice nu ar trebui să-și consolideze bugetul exclusiv pe taxele de la studenți.

„Cred că este o abordare greșită să considerăm că singura sursă de venit a unei universități este reprezentată de studenți, în special de cei de la locurile cu taxă. Trebuie să diversificăm structura veniturilor, așa cum fac marile universități. Cercetarea, pro­iectele naționale și internaționale cu finanțare externă trebuie să constituie partea importantă din buget. În cazul nostru, doar 30% din buget care provine din finanțarea directă de la bugetul de stat alocat pentru studenți. Sunt puține locuri cu taxă și nu am luat foarte mulți cu taxă pentru că noi am ajuns deja la un număr mare de studenți. Cu prea mulți studenți nu facem față și există un pericol de scădere a calității, ceea ce nu ne interesează”, a mai spus Costoiu, care conduce o universitate cu un efectiv de 30.000 de studenți la licență, masterat și doctorat și care scoate anual la concurs câte 5.000 de locuri pentru absolvenții de bacalaureat care vor să se înscrie la această instituție.

Scăderea populației școlare este un alt factor care a contribuit la scăderea candi­daților potențiali pentru facultăți, având în vedere că numai în ultimii 10 ani a scăzut cu 15%, de la 4,4 milioane de elevi și studenți în 2007 la 3,7 milioane în 2015. Însă acest factor nu este singular, spun angajatorii.

„Populația școlară a scăzut, dar nu atât de mult. Cu cât facultățile vor avea, la intrare, o ștachetă cât mai ridicată – adică vor avea examen și nu admitere pe bază de dosar – cu atât șansa acelor facultăți de a avea copii buni va crește, iar concurența va fi mai mare”, a explicat Măriuca Talpeș, liderul grupului pentru educație din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României. Ea a spus că acest lucru s-a întâmplat în cazul Facultății de Matematică din cadrul Universității din București, care, atunci când a decis să introducă admiterea, a avut candidați mai buni și mai mulți.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai