Reducerea numărului de absolvenți de bacalaureat din ultimii ani nu este doar o consecință a situației demografice, ci și a scăderii calității pregătirii din învățământul primar și gimnazial, a explicat Măriuca Talpeș, liderul grupului pentru educație din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României.„Trebuie să vedem de ce ajung copiii în clasa a VIII-a cu un nivel de pregătire atât de scăzut. De la an la an, tot scade ștacheta, iar când 25-30% din elevi nu reușesc să promoveze examenul de evaluare națională, evident că aceștia nu vor reuși să ia nici bacalaureatul. Și până acum nu am văzut o măsură legată de repararea acestei situații mai devreme, din clasele I - IV. De exemplu, copiii ar trebui să treacă clasa doar dacă au un nivel minim de pregătire. Dacă tu, ca stat, penalizezi profesorul sau școala care lasă corigenți sau repetenți, este evident că vor trece clasa toți“, a explicat Măriuca Talpeș. În opinia ei, notele din clasele V-VIII se dau mai mult „pe ochi frumoși“ pentru că au o importanță semnificativă în procesul de repartizare la liceu și din acest motiv ele induc în eroare privind calitatea pregătirii elevilor.
„Ar trebui să existe standarde de trecere a clasei. Dacă nu treci în clasele mici de un anumit nivel, mai bine repeți un an, ca să nu ajungi târâș-grăpiș în clasa a VIII-a fără să știi tabla înmulțirii sau să nu știi să scrii corect românește. Nu ai cum să înveți conceptul de integrală dacă nu ai bazele din clasele I - VIII. Problema nu e a copiilor. Profesorii trebuie triați mai bine, pentru că unii sunt excepționali, dar unii nu au nicio treabă cu această meserie“.
Anul acesta, circa 88.000 de elevi de clasa a XII-a au reușit să promoveze examenul de bacalaureat, iar alți circa 50.000 de elevi s-au înscris la examen, dar nu l-au promovat sau nu s-au prezentat în ziua testării. Numărul absolvenților de bacalaureat s-a înjumătățit față de acum 8 – 9 ani, în mare parte din cauze demografice (scăderea natalității de după 1990 și migrația externă a familiilor cu copii), însă în ultimii ani s-a redus și numărul celor care au reușit să promoveze examenul.
Spre exemplu, dacă rata de promovare a bacalaureatului este de 68% anul acesta, în urmă cu 10 ani era de 82%. Cel mai greu an a fost 2012, când rata de promovare a fost de doar 44%.
700.000 de elevi „pierduți“ în ultimii zece ani
Aceste statistici lovesc din plin businessul universităților, în special al celor de stat, având în vedere că statul finanțează, de cel puțin 10 ani încoace, un număr constant de 62.000 de locuri la facultățile de stat.
„Cu cât facultățile vor avea, la intrare, o ștachetă cât mai ridicată - adică vor avea examen și nu admitere pe bază de dosar – cu atât șansa acelor facultăți de a avea copii buni va crește, iar concurența va fi mai mare“. În ultimii 10 ani, peste 700.000 de elevi absolvenți ai clasei a XII-a s-au înscris la examenul de bacalaureat, dar nu au reușit să îl promoveze, mai arată datele Ministerului Educației. Dintre aceștia, în același interval, aproape 85.000 s-au înscris la examen dar nu s-au prezentat în ziua examinării, mai arată statisticile. Pentru ca efectele acestui fenomen să se diminueze, măsurile pe termen lung trebuie să fie mai profunde și să rezolve problemele din preuniversitar, iar cele pe termen scurt sunt reprezentate de includerea celor fără bacalaureat în școli de meserii / postliceale.
„De asemenea, cred că facultățile ar trebui să se implice în pregătirea tinerilor încă de dinainte de intrarea în facultate. Problemele din facultate nu apar în ultimii ani de liceu, ci mult mai devreme. Un număr important de copii nu se duc nici măcar să dea bacul și nu e vina lor că ajung în această situație, pentru că sunt complet derutați. Știu cazuri în care profesorii din liceu le-au spus: «Tu nu ești pregătit de bac, mai bine nu te duce!». Asta se întâmplă pentru că procentul de promovare va da mai bine în acel liceu pe numărul de candidați înscriși, ceea ce este greșit, pentru că ne facem că nu îi vedem pe cei care nu se prezintă la examen“, a mai spus Măriuca Talpeș.
În opinia ei, facultățile ar trebui să aibă examene de admintere, dar totdată să ofere și cursuri de orientare profesională încă din primii ani de liceu, pentru ca elevii să aibă timp să învețe.
„Facultățile trebuie să meargă în licee și să-și asume aceste costuri, pentru că acesta este businessul lor: dacă vor studenți mâine, trebuie să atragă copii de astăzi și să îi ajute să învețe din timp pentru examenul de admitere, nu să îi aștepte «pe tav㻓, a mai spus ea.
Unele facultăți pierd studenții admiși pe bază de dosar
Politica de a atrage cât mai mult studenți se întoarce împotriva universităților, pentru că sunt foarte multe facultăți care pierd jumătate din studenți în anul I și nu pentru că n-ar trece examenele din iarnă, ci pentru că studenții își dau seama că nu e ce și-au dorit cu adevărat și nu fac față cerințelor.
„Sunt acei copii care au luat cumva bacalaureatul, dar odată ajunși în facultate s-au lovit de un nivel minim de cunoștințe pe care profesorii și-l doreau și pe care nu-l aveau. Și așa abandonează. Și atunci degeaba te bucuri, ca universitate, că ai reușit să îl atragi cu intrarea pe bază de dosar, pentru că aceștia abandonează“, a mai spus Măriuca Talpeș.
0 comments :
Trimiteți un comentariu