Necesarul de finanțare al statului (împrumuturi pentru rostogolirea datoriei și pentru acoperirea deficitului bugetar) a intrat de doi ani sub 10% din PIB, însă odată cu majorarea deficitului bugetar va reîncepe să crească.„În anul 2014 a fost pentru prima dată când necesarul de finanțare al statului s-a situat sub 10% din PIB (9% din PIB) de la începutul crizei economice și financiare, iar în anul 2015 a reprezentat 8,8% din PIB. Și pe termen mediu necesarul de finanțare va continua tendința descrescătoare de la 9% din PIB, cât se estimează pentru anul 2016, la 6% din PIB în anul 2019“, au estimat ieri Finanțele.
Anul trecut Finanțele au făcut împrumuturi noi pentru rostogolirea datoriei și acoperirea deficitului de 61 de miliarde de lei, reprezentând sub 9% din PIB. În 2012 un astfel de efort a însemnat împrumuturi noi de 91 de miliarde de lei, peste 15% din PIB. De remarcat este în această perioadă și scăderea puternică a randamentelor la titlurile de stat pe piața internă și pe piața externă, ceea ce ajută pentru că înseamnă pe termen scurt un efort mai mic pentru acoperirea deficitului, plata dobânzilor și rostogolirea datoriei. Dacă în 2009, de exemplu, randamentul pe piața primară a titlurilor de stat emise pe piața internă era de 10% la toate împrumuturile, în iunie 2016 titlurile pe șase luni au fost achiziționate la o dobândă de 0,45%, iar pe 10 ani de 3,22%. În euro dobânda la titlurile românești este de aproximativ 3% pentru maturități pe zece ani.
Însă nu neapărat căderea dobânzilor a condus la reducerea necesarului de finanțare, ci atenuarea semnificativă a deficitului bugetar de la 9,5% în 2009 (pe metodologie europeană), la 0,7% din PIB în 2015 pe metodologia ESA și 1,4% din PIB pe cash. Cea de-a doua situație fericită care a condus la scăderea necesarului de finanțare a fost extinderea maturităților.
Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank, își amintește: „La începutul lui 2013, când JPMorgan a inclus România în indicele JPMorgan GBI-EM Index Series, cererea pentru titlurile de stat românești pe termen lung a crescut foarte mult și, astfel, a fost posibilă extinderea maturităților, lucru care ajută foarte mult“. De atunci România s-a împrumutat în valută pe 20 și chiar pe 30 de ani, lucru la care nici nu ar fi visat înainte.
Însă, odată cu majorarea deficitului, va crește și necesarul de finanțare.
„Maturitățile lungi îi vor ajuta în continuare pe cei de la Finanțe, dar în 2016 deficitul bugetar crește foarte mult, prin urmare crește și necesarul de finanțare“, explică economistul-șef al Raiffeisen Bank.
Dacă ministerul de resort spune că necesarul de finanțare rămâne ca pondere în PIB sub 9% în 2016, se întâmplă pentru că PIB ar urma să avanseze puternic. Anul trecut, din necesarul total de finanțare spre acoperirea deficitului s-au dus 10 mld. lei. Cum anul acesta deficitul va fi de 3% din PIB, necesarul pentru acoperirea lui va fi de aproximativ 22 mld. lei, adică dublu față de 2015. Creșterea economică solidă de 4,2% va masca însă acest lucru, dacă raportăm necesarul de finanțare la PIB.
Ministerul Finanțelor a făcut precizările despre necesarul de finanțare în scădere încercând să-și susțină poziția potrivit căreia datoria publică nu scapă de sub control. Finanțele spun că nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pentru sfârșitul anului 2016 este sustenabil, de 39,1% din PIB, iar pe termen mediu se estimează că se va situa sub 40% din PIB.
„Perspectiva de creștere moderată a datoriei guvernamentale și de menținere la un nivel sustenabil se datorează atât creșterii economice estimate la o medie anuală de cca 4,5%, menținerii cursului leu/euro relativ stabil, dar și unor deficite bugetare calculate conform metodologiei UE de până la 3,0% din PIB, în perioada 2017-2019“, susțin Finanțele. Nu același lucru crede Comisia Europeană, potrivit căreia deficitul va depăși anul viitor 3,8% din PIB, iar datoria va sări de 40% din PIB în 2017 și de 60% din PIB în 2026.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu