Doar 19,2% din populația ocupată a țării (formată din totalul celor 8,2 milioane de persoane care au venituri din muncă) are studii superioare, România înregistrând cea mai scăzută pondere a licențiaților din câmpului muncii din rândul statelor din Uniunea Europeană. Lipsa unor programe care să conducă la crearea de locuri de muncă în mediul rural în sectorul serviciilor – care să conducă implicit la o creștere a numărului de salariați cu studii superioare – este unul dintre factorii care au contribuit la aceste statistici, spun specialiștii.„România are încă o pondere ridicată a populației în mediul rural prin comparație cu alte țări, iar pentru noi ruralul are o mare problemă din cauza lipsei de infrastructură. Dacă ai studii superioare și trăiești la țară, nu prea ai ce face efectiv cu acele studii, pentru că nu s-a dezvoltat o economie sănătoasă în care să existe servicii”, a explicat Ștefan Pălărie, președintele organizației Școala de Valori, care desfășoară proiecte educaționale pentru tineri.
Într-adevăr, retrocedările de pământ și dezindustrializarea de după anul 1990 au determinat populația să se mute de la orașe în mediul rural, iar lipsa unor programe care să conducă la crearea de locuri de muncă în alte domenii decât agricultura a lăsat oamenii cu două opțiuni: fie să lucreze în agricultura de subzistență, pentru supraviețuire, fie să emigreze. Așa s-a ajuns în situația în care circa 3 milioane de persoane cu vârstă de muncă au plecat la muncă în străinătate, o parte dintre aceștia având studii superioare. În plus, alte peste 2 milioane de români din categoria populației ocupate lucrează în agricultura de subzistență.
Dacă în România doar 19% din populația ocupată are studii superioare, în statele din Uniunea Europeană ponderea medie este de circa 33%, cele mai mari ponderi ale licențiaților de pe piața forței de muncă fiind înregistrate în Luxemburg (unde aproape 50% din populația ocupată are facultate), Irlanda (cu o pondere de circa 47%), Cipru (45%), Belgia (43%), Marea Britanie (42%) sau Spania (42%).
În topul țărilor cu cele mai mici ponderi ale absolvenților de studii superioare cuprinși pe piața muncii se mai află, pe lângă România, state precum Italia (unde 20,3% din populația ocupată are facultate), Slovacia (22%), Cehia (22,8%) și Portugalia (25%).
O altă explicație pentru poziția pe care o ocupă România în acest clasament european privind procentul scăzut al populației care lucrează și care are facultate este „moștenirea” lăsată de fostul regim comunist.
„Dacă s-ar analiza grupele de vârstă din categoria populației ocupate din România, s-ar observa că în rândul persoanelor de peste 45 de ani sunt puțini absolvenți de facultate, iar aceasta este moștenirea strictă a ultimilor 20 de ani de sub regimul condus de Ceaușescu, când sub 10% dintr-o generație putea să urmeze o facultate”, a explicat Bogdan Murgescu, istoric al economiei și profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București. Acesta spune totuși că statisticile privind structura pe studii a populației ocupate indică „o scădere artificială pentru toată lumea” la categoria studiilor superioare, având în vedere că analiza Eurostat ia în calcul populația ocupată din intervalul de vârstă 15-64 de ani, iar până la 20- 21 de ani nimeni nu poate avea o diplomă de absolvire a facultății.
„Totuși, o pondere mai mică a populației ocupate cu studii superioare decât în alte state indică și o productivitate socială mai scăzută. Înlocuirea generațiilor va îmbunătăți statisticile, însă problema actuală este dată de degradarea calității din învățământul liceal și gimnazial, pentru că s-ar putea crea falii sociale grave. Îmbunătățirea statisticilor contează, dar mai important este ce se ascunde în spatele unei diplome”, mai spune profesorul Murgescu.
Deși ponderea oamenilor din câmpul muncii cu facultate este scăzută, decidenții politici nu au încă un plan pentru atenuarea acestor decalaje în comparație cu alte state.
„În momentul de față, nu avem nicio strategie activă de creștere a numărului de oameni cu studii superioare. Ministerul Educației se concentrează în prezent, dintr-un unghi relativ corect, de promovare a învățământului profesional, adică pe oferirea de calificări pe competențe tehnice și tehnologice. Nu avem niciun motiv să credem că, dacă vom lăsa lucrurile în forma actuală, indicatorul ponderii licențiaților în rândul populației ocupate se va îmbunătăți comparativ cu alte state”, a adăugat Ștefan Pălărie.
La nivelul statelor UE, în medie, cea mai mare pondere a populației ocupate are studii medii (49%), urmată de cea cu studii superioare (32,7%), iar cea mai mică pondere este a populației cu un nivel redus de studii (22,7%). Spre deosebire de această structură, în România, ponderea populației cu nivel scăzut de educație (care reprezintă aproape 23% din total) este mai mare decât cea a absolvenților de facultate care lucrează (19%).
„Structura populației ocupate după nivelul de educație devine tot mai importantă în ultima vreme și constituie unul din factorii esențiali ai progresului unei națiuni”, se arată în lucrarea „Proiectarea populației active a României la orizontul anului 2060”, publicată anul trecut de Institutul Național de Statistică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu