Grijile ministrului Andrej Babis sunt întemeiate. O nouă criză ar complica lupta băncii centrale cehe pentru protejarea coroanei, moneda națională. Cu dobânda de politică monetară la 0,05% din 2012, instituția nu va mai avea unde să se ducă decât în neexploratul teritoriu negativ dacă investitorii iau cu asalt coroana pentru a se pune la adăpost.„Toată lumea vorbește despre Brexit ca de o mare problemă, însă acestea sunt speculații. Sănătatea unora dintre băncile italiene ar putea fi o problemă mai mare pentru Europa“, a scris Babis pe Twitter.
Pentru economistul danez Lars Christensen, băncile italiene sunt în criză, dar una deosebită, care subliniază deficiențele zonei euro. Criza, explică Christensen, are puțin de a face cu ce s-a întâmplat înainte de 2008 și mai mult cu eșecul politicilor monetare și cu deficiențele zonei euro. Criza bancară italiană este consecința creșterii prea slabe a PIB-ului nominal al Italiei. Din cauza problemelor economice structurale, această țară ar fi trebuit să aibă o liră (vechea monedă) semnificativ mai slabă, dar pentru că Italia este în zona euro, economia primește condiții monetare mult prea aspre. O consecință este că traiectoria economiei s-a dus mult sub trendul de dinainte de criză. Aceasta a cauzat creșterea accentuată a creditelor neperformante și a datoriilor toxice.
Înainte de 2008 nu a existat vreo „bulă“ italiană care să iasă în evidență în mod deosebit (criza băncilor spaniole s-a datorat prăbușirii pieței imobiliare) și nu sunt semne că băncile italiene au fost mai iresponsabile decât altele, dar chiar și cele mai conservatoare instituții financiare vor avea probleme dacă PIB-ul nominal coboară cu 25% sub trendul de dinaintea crizei. Trebuie reținut că economistul danez are o firmă de consiliere financiară și experiență în cercetarea de piață pentru bănci, prin urmare știe să atragă publicul prin scenarii tragice și exagerări.
Ziarul german Die Welt a realizat un top al expunerilor diferitelor sisteme bancare din lume la obligațiunile suverane italiene folosind date de la Banca Reglementelor Internaționale. Pe primul loc s-au plasat băncile franceze, cu o expunere de 280 de miliarde de dolari. Pe locul doi stau băncile germane, cu împrumuturi de 92,7 miliarde de dolari. Următoarele poziții sunt ocupate de băncile spaniole - 49,4 miliarde dolari - și americane - 47,7 miliarde de dolari. Băncile britanice au o expunere de 32,9 miliarde de dolari. Instituțiile de credit japoneze, olandeze și elvețiene stau pe următoarele locuri.
Edward Harrison de la Business Insider explică și el legătura dintre economie și problemele băncilor italiene, dar și de ce Deutsche Bank este cea mai evidentă verigă slabă din sistem (și poate de ce cea mai mare bancă germană a cerut recapitalizarea masivă a sistemului bancar european).
Știm de ceva timp, scrie Harrison, că multe dintre băncile europene sunt zombie, incapabile să majoreze creditarea din cauza lipsei de capital. În Italia, lipsa de creștere economică a făcut acestă situație mult mai gravă. De când Italia a adoptat euro în 1999, economia ei a crescut foarte rar cu mai mult de 2%.
Scăderea PIB-ului de 5,5% din 2009 este mai mare decât orice creștere înregistrată în această periodă. Iar creșterea creditării din Italia este negativă din 2012.
În ceea ce privește Deutsche Bank, că această bancă are probleme este evident din înjumătățirea cotațiilor acțiunilor și din yieldul de 11% al obligațiunilor sale convertibile (CoCo bonds convertibile în acțiuni dacă se întâmplă ceva anume, instrumente alternative care mențin solvabilitatea). Iar CDS-urile (instrumente financiare considerate indicatori ai riscului) Deutsche Bank sunt la cote istorice. Cu alte cuvinte, piețele nu au încredere în banca germană.
Acum, ce se întâmplă în Italia va influența și ce se întâmplă în Germania. Acolo, Berlinul este preocupat de starea finanțelor publice. O dovedesc schimbarea constituției pentru a limita deficitul bugetar și eforturile ministrului Schaueble de a duce la capăt planul „schwarze null“ – fără datorii noi.
Faptul că Germania a încălcat mult timp condițiile din Tratatul de la Maastricht privind datoriile și deficitul face țara, cea mai mare economie din UE, de rușine. Schaueble vrea să schimbe situația. De aceea, ministerul german de finanțe va lupta până în pânzele albe pentru a nu salva cu bani de la stat Deutsche Bank, dacă aceasta va avea probleme. Schaueble va insista pe aplicarea regulilor noi de redresare și rezoluție bancară ale UE. Dacă Deutsche Bank va fi obiectul unui bail-in, în care pentru salvarea sau falimentul băncii plătesc acționarii, creditorii și o parte din deponenți, și băncile italiene le trebuie aplicat același tratament.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu