Reuniunea NATO de la Varșovia s-a terminat, iar România s-a ales cu o brigadă multinațională pe teritoriul ei, 5.000 de militari, din care ironic cei mai mulți vor fi soldați români, dar importanța este că brigada va fi sub comanda NATO.La București, președintele Iohannis, premeriul Cioloș, vicepremierul Borc și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, au lansat un proiect de țară pentru România, prin care speră să aducă o creștere economică susținută. Ce înseamnă acest proiect, pe care Liviu Dragnea, șeful principalului partid de guvernământ, l-a caracterizat ca fiind un exercițiu de imagine, vom vedea mai încolo. Interesant este că Cioloș vorbește de privatizare, în timp ce Dragnea și PSD vorbesc de stoparea privatizărilor, și acolo unde este cazul, chiar de o renaționalizare a activelor vândute fraudulos.
În timp ce clasa politică își aruncă “cuvinte”, marți, pe 5 iulie,gigantul american Chevron a anunțat cea mai mare investiție privată din industria petrolieră, din ultimul deceniu: 37 de miliarde de dolari, în extinderea producției de petrol de la zăcământul Tengiz din Kazakhstan. Tengiz este cel mai profitabil zăcământ descoperit în ultimii 40 de ani, iar acum, prin noua investiție, producția va crește cu aproape 50%. O parte din acest petrol ajunge și la rafinăria Petromidia.
Acționarii acestui proiect sunt Chevron cu 50% din acțiuni, ExxonMobile, cel mai mare grup petrolier american , cu 25%, KazMunayGas, compania de stat din Kazakhstan, cu 20% și gigantul rus LukOil cu 5%.
Într-o lume a petrolului care și-a redus dramatic investițiile, după prăbușirea barilului de la 100 de dolari la 30 de dolari, acest anunț a lovit piața, de data asta, în mod pozitiv.
Decizia Chevron de a mări producția a făcut subiectul unor ample comentarii, mai ales că vine contra trendului pieței de reducere a investițiilor. Conform Financial Times, pentru perioada 2015-2020, investițiile petroliere din întreaga lume au scăzut de 1.100 de miliarde de dolari.
Investiția din Kazakhstan va da de lucru, sau va readuce la muncă, mulți contractori și furnizori de echipamente și servicii petroliere.
Unde se află România în acest proiect de la Tengiz? Nu cred că sunt mulți care pot să spună ceva pe această temă. Ca să vedem ce înseamnă investiția din Kazakhstan, gândiți-vă că americanii, kazahii și rușii pun pe masă 37 de miliarde de dolari, comparativ cu un program pe 5 ani de 16 miliarde de euro pe care vrea să-l pună guvernul României pentru a face România mai sustenabilă.
De ce este important acest proiect, mai mult din perspectiva aducerii, de companii românești, la masa invetițiilor de la Tengiz. Toți cei patru acționari au proiecte, investiții și interese în România: Chevron are gazele de șist, Exxon are jumătate din proiectul de gaze al Petrom din Marea Neagră, KazMunayGas este proprietarul rafinăriei Petromidia și a rețelei de benzinării Rompetrol, iar LukOil deține rafinăria Petrotel Ploiești și rețeaua de benzinării LukOil.
Cu Chevron și Exxon nu avem încă nimic de împărțit, în timp ce cu KazMunayGas și LukOil, disputele juridice sunt extrem de fierbinți. Rafinăria Petrotel este sub sechestru, la mijloc fiind acuzații de evaziune fiscală de vreo 2 miliarde de dolari, în timp ce la Rompetrol s-a deschis cutia trecutului și sar scheletele din sertare, de pe vremea lui Patriciu. Kazahii așteaptă de la guvernul Cioloș să-și îndeplinească obligațiile ce-i revin, ca și guvern în funcție, din memorandumul semnat și aprobat cu guvernul Ponta, prin care s-a încercat o stingere extrem de complicată a datoriilor istorice de 600 de milioane de dolari de la Petromidia.
Industria românească petrolieră, la nivel de furnizori și prestatori de servicii, este puternic afectată de reducerea investițiilor Petrom, Romgaz și a celorlați jucători.
Tengiz este un proiect privat, dar unde companiile se duc la masă alături de propriul stat. Având în vedere acest lucru, președintele României și premierul au ocazia să negocieze o felie din cea mai mare investiție privată din industria petrolieră, din ultimul deceniu și pentru România, și pentru companiile românești sau multinaționale care au afaceri în economia românească.
Acesta este un caz concret care arată dacă în spatele discursurilor pe care autoritățile le oferă României se află ceva.
0 comments :
Trimiteți un comentariu